Până acum ai dat click și ai tras blocuri — acum scrii cod real. C++ este un limbaj textual: deschizi un editor, tastezi instrucțiuni, apeși compilează și programul tău devine un fișier care rulează pe orice calculator. Este saltul de la Scratch la programare adevărată — codul tău, scris de tine, executat de mașină fără niciun intermediar vizual. Primul program pe care îl vei rula în Code::Blocks îți va arăta exact cum funcționează acest lanț magic.
Programarea textuală înseamnă că în loc să muți blocuri cu mouse-ul, scrii instrucțiuni ca niște propoziții speciale — în engleză, cu reguli stricte. Calculatorul nu înțelege direct ce ai scris; mai întâi un program numit compilator traduce codul tău în 0 și 1. Abia apoi procesorul îl rulează. Code::Blocks este IDE-ul (mediul integrat de dezvoltare) pe care îl folosim — un program care combină editorul de cod, compilatorul și depanatorul într-un singur loc.
Gândește-te că vrei să gătești o prăjitură. Rețeta scrisă = codul tău C++. Cuptorul = compilatorul. Prăjitura finită = programul executabil. Fără rețetă clară (sintaxă corectă), cuptorul nu știe ce să facă și îți dă o eroare.
#include <iostream> // biblioteca care știe să afișeze pe ecran using namespace std; // scurtătură: nu mai scriem std::cout, doar cout int main() { int varsta = 13; // variabilă de tip întreg float inaltime = 1.65; // variabilă cu zecimale cout << "Varsta mea: " << varsta << endl; cout << "Inaltimea: " << inaltime << " m" << endl; return 0; // semnalează că totul a mers bine }
varsta și valoarea 14. Cum arată în C++?int varsta = 14;int = număr întreg), numele (varsta) și valoarea (14). Gândește-te la ea ca o cutie cu etichetă: tipul spune ce poți pune în cutie, numele e eticheta, valoarea e conținutul.
cin) → 2. Prelucrare (calcule) → 3. Afișare (cu cout). Instrucțiunile se execută exact în ordinea în care sunt scrise — de sus în jos, fără sărituri. Exemplu: citești lungimea și lățimea, calculezi aria = lungime × lățime, afișezi rezultatul.