Invatare Atomica

Calculul tabelar pentru evenimentul tau muzical

Proba D, competenta 3: foaia de calcul, de la date pana la diagrame

Progres lectie:
0%
🎯

De ce conteaza lectia asta

Ai organizat vreodata un concert de casa, un recital de sfarsit de an sau o expozitie cu vernisaj? Toate au ceva in comun: bani care intra din bilete si bani care ies pentru sala, sunet, afise. Daca tii evidenta pe hartie sau "din cap", afli abia la final daca ai castigat sau ai pierdut bani. O foaie de calcul iti raspunde INSTANT la intrebarea "daca vand cu 5 lei mai mult biletul, mai scot bani?" — si exact aceste calcule apar la proba D de bacalaureat, la subiectul de calcul tabelar.

Dupa aceasta lectie vei putea:

  • Sa recunosti tipurile de date dintr-o foaie de calcul (numar, text, data calendaristica, formula) si sa le introduci corect
  • Sa scrii formule cu operatori aritmetici si sa folosesti functiile SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT
  • Sa scrii o functie IF pentru o decizie simpla (ex. "profit" sau "pierdere")
  • Sa deosebesti o referinta relativa de una absoluta ($) si sa stii cand ai nevoie de fiecare
  • Sa sortezi si sa filtrezi un tabel de date dupa un criteriu
  • Sa construiesti o diagrama care arata clar o comparatie sau o evolutie
  • Sa calculezi pragul de rentabilitate al unui eveniment: de la cate bilete vandute nu mai pierzi bani

Incearca singur!

Provocare — inainte sa citesti:

Organizezi un mini-concert. Inchiriezi o sala cu 800 lei, sonorizare cu 400 lei si tipar afise cu 150 lei. Vinzi bilete cu 25 lei bucata. Scrie mai jos, fara calculator, dupa cate bilete vandute acoperi toate cheltuielile (nu mai pierzi bani) si cum ai calculat.

💡 Ai nevoie de un indiciu?

Aduna toate cheltuielile intr-un singur numar (total cheltuieli), apoi imparte-l la pretul unui bilet. Rezultatul, rotunjit in sus, iti spune de la cate bilete vandute banii incasati acopera banii cheltuiti. Acesta se numeste prag de rentabilitate, iar o foaie de calcul il recalculeaza automat de fiecare data cand schimbi un pret.

Subiectul lectiei de azi te invata exact cum construiesti tabelul care face acest calcul singur!

1

Tipurile de date dintr-o foaie de calcul

O foaie de calcul (spreadsheet) este un tabel format din celule, asezate pe randuri (numerotate 1, 2, 3...) si coloane (numite A, B, C...). Fiecare celula se identifica printr-o adresa: coloana + rand, de exemplu B3 inseamna coloana B, randul 3. In fiecare celula poti introduce unul din patru tipuri de date:
Cele patru tipuri, cu recunoastere automata:

Text — litere si cuvinte (ex. "Sala Comunala"); se aliniaza automat la stanga.
Numar — cifre (ex. 25, 3,5, -120); se aliniaza automat la dreapta; poate fi folosit direct in calcule.
Data calendaristica — o valoare scrisa in format de data (ex. 15/03/2027); programul o recunoaste automat si o trateaza ca numar special (poti scadea doua date si obtii numarul de zile dintre ele).
Formula — incepe intotdeauna cu semnul = (egal); nu este data introdusa direct, ci un calcul care produce un rezultat afisat in celula.

Exemplu pentru evenimentul tau:

Intr-o coloana scrii "Bilet categoria I" (text), in coloana alaturata 25 (numar = pretul in lei), iar in a treia coloana =B2*C2 (formula = incasarea pentru acea categorie). Data concertului, 20/06/2027, este data calendaristica.

Greseala tipica — numarul scris ca text:

Daca introduci pretul ca "25 lei" (cu unitatea de masura in aceeasi celula), programul il trateaza ca text, nu ca numar, si nu il poate folosi in formule (rezultatul va fi eroare sau zero). Solutia: scrie doar cifra (25) in celula, iar unitatea de masura ("lei") o pui in titlul coloanei, nu in fiecare celula.

2

Formule — motorul foii de calcul

O formula incepe cu semnul = si poate combina numere, adrese de celule si operatori: + (adunare), - (scadere), * (inmultire), / (impartire), ^ (ridicare la putere). Marele avantaj: daca formula foloseste adrese de celule in loc de numere fixe, rezultatul se recalculeaza automat de fiecare data cand modifici o valoare de intrare.
Exemplu numeric complet — incasarea din bilete:

Ai 120 de bilete vandute (celula B1) la pretul de 25 lei bucata (celula B2). In celula B3 scrii formula =B1*B2. Rezultatul afisat este 3000 (120 × 25 = 3000 lei). Daca in ziua concertului mai vinzi 30 de bilete si schimbi B1 in 150, celula B3 se actualizeaza singura la 3750 lei, fara sa mai scrii nimic altceva.

Ordinea operatiilor — ca la matematica:

Inmultirea si impartirea se calculeaza inaintea adunarii si scaderii. Formula =B1*B2+C1 inmulteste mai intai B1 cu B2, apoi aduna C1. Daca vrei alta ordine, foloseste paranteze: =(B1+C1)*B2 aduna B1 cu C1, apoi inmulteste totul cu B2.

3

Functiile de baza: SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT

O functie este o formula gata facuta, cu un nume, care primeste unul sau mai multe argumente intre paranteze. Cele cinci functii de baza lucreaza pe un domeniu de celule — scris ca prima_celula:ultima_celula, de exemplu B2:B10 inseamna toate celulele de la B2 la B10.
Cele cinci functii, cu exemplu pentru evenimentul tau:

Ai in coloana C, randurile 2-8, cheltuielile evenimentului (sala, sonorizare, afise, transport instrumente, catering, garda, neprevazute).

=SUM(C2:C8) — totalul tuturor cheltuielilor (le aduna pe toate).
=AVERAGE(C2:C8) — cheltuiala medie pe categorie.
=MIN(C2:C8) — cea mai mica cheltuiala (ce a costat cel mai putin).
=MAX(C2:C8) — cea mai mare cheltuiala (unde s-au dus cei mai multi bani).
=COUNT(C2:C8) — cate celule din domeniu contin numere (util ca sa verifici daca ai uitat sa completezi vreo cheltuiala).

Exemplu numeric complet:

Cheltuielile tale sunt: sala 800, sonorizare 400, afise 150, transport 100, catering 250, garda 0 (nu ai avut), neprevazute 200. Domeniul C2:C8 contine deci 800, 400, 150, 100, 250, 0, 200.
=SUM(C2:C8) = 800+400+150+100+250+0+200 = 1900 lei
=AVERAGE(C2:C8) = 1900 / 7 = 271,43 lei
=MIN(C2:C8) = 0 lei (garda, singura cheltuiala care n-a fost necesara — diferit de o celula goala, care nu ar intra deloc in calcul)
=MAX(C2:C8) = 800 lei (sala, cea mai mare cheltuiala)
=COUNT(C2:C8) = 7 (toate cele 7 celule au numar, chiar si garda cu 0)

Greseala tipica — domeniu incomplet:

Daca adaugi o cheltuiala noua pe randul 9 dar formula a ramas =SUM(C2:C8), noua cheltuiala NU intra in total — rezultatul pare corect, dar e gresit. Verifica intotdeauna ca domeniul din formula acopera toate randurile cu date, sau extinde formula la =SUM(C2:C9).

4

Functia IF — o decizie automata

Functia IF (daca) ia o decizie automat, dupa modelul: daca o conditie e adevarata, afiseaza un lucru; altfel, afiseaza altul. Sintaxa completa este:
=IF(conditie; valoare_daca_adevarat; valoare_daca_fals)
In LibreOffice Calc si Excel cu setari regionale romanesti (mediul folosit la proba D), separatorul dintre argumente este punct si virgula ( ; ) — de aceea toate exemplele de mai jos il folosesc. Pe un calculator cu setari in engleza, separatorul poate fi virgula; programul iti arata singur, cand incepi sa scrii formula, ce separator asteapta.
Exemplu numeric complet — profit sau pierdere:

Ai incasarile totale in B10 (2500 lei, din vanzarea biletelor) si cheltuielile totale in B11 (1900 lei, calculate cu SUM la atomul anterior). In B12 scrii:
=IF(B10>B11;"Profit";"Pierdere")
Programul verifica: 2500 > 1900? Da, este adevarat. Deci celula B12 afiseaza textul "Profit". Poti merge mai departe si calcula si suma exacta: in B13, formula =B10-B11 iti da profitul net, adica 600 lei.

Text vs. adresa de celula in argumentele IF:

Cand vrei ca IF sa afiseze un text fix (ca "Profit"), il scrii intre ghilimele. Daca ai vrea sa afiseze continutul unei celule (de exemplu, verdictul scris deja in D1), atunci scrii adresa D1, fara ghilimele. Ghilimelele lipsa sau puse gresit sunt cea mai frecventa cauza de eroare la IF.

Greseala tipica — conditie inversata:

Daca scrii din greseala =IF(B10<B11;"Profit";"Pierdere") (semnul < in loc de >), formula va afisa "Pierdere" chiar si atunci cand ai castigat bani — rezultatul pare plauzibil, dar logica e inversata. Cand un IF da un raspuns care nu se potriveste cu ce stii din realitate, primul loc unde verifici este semnul de comparatie (>, <, >=, <=, =).

5

Referinte relative si absolute — de ce apare semnul $

Cand copiezi o formula dintr-o celula in alta (de obicei tragand de coltul din dreapta-jos al celulei), adresele din formula se ajusteaza automat — se numeste referinta relativa. De cele mai multe ori e exact ce vrei. Dar uneori ai nevoie ca o singura celula (un pret fix, o cota de TVA, un procent) sa ramana aceeasi in toate copiile — atunci foloseste referinta absoluta, marcata cu semnul $ inaintea literei coloanei si inaintea numarului randului: $B$1.
Exemplu numeric complet:

In B1 ai comisionul platformei de bilete, 5% (scris ca 0,05). In C2:C4 ai incasarile pe 3 categorii de bilete: 1000, 1500, 500 lei. In D2 scrii formula =C2*$B$1 si o copiezi (tragi) pana in D4.
D2 = C2 * $B$1 = 1000 × 0,05 = 50 lei
D3 = C3 * $B$1 = 1500 × 0,05 = 75 lei (C2 a devenit automat C3, dar $B$1 a ramas $B$1)
D4 = C4 * $B$1 = 500 × 0,05 = 25 lei
Fara $, la copierea in D3 formula ar fi devenit =C3*B2 — iar B2 e o celula goala, deci rezultatul ar fi 0, complet gresit.

Cum recunosti nevoia de $:

Intreaba-te: "cand copiez formula pe alte randuri sau coloane, aceasta celula trebuie sa ramana MEREU aceeasi?" Daca da (un pret unic, o rata fixa, un total general) — pune $. Daca celula trebuie sa "urmareasca" randul sau coloana curenta (fiecare produs cu propriul pret) — lasa referinta relativa, fara $.

6

Sortare si filtrare — pui ordine si gasesti rapid

Sortarea reordoneaza toate randurile unui tabel dupa valorile dintr-o coloana (crescator sau descrescator). Filtrarea ascunde temporar randurile care nu indeplinesc un criteriu ales, fara sa le stearga — util cand tabelul are multe randuri si vrei sa vezi doar o parte din ele.
Pasii concreti — LibreOffice Calc (gratuit) si Excel, cu denumiri diferite la filtrare:

Sortare (aproape identica in ambele programe): selecteaza tot tabelul (inclusiv randul de titluri de coloane) → meniul/fila Date → Sortare... → alegi coloana dupa care sortezi (ex. "Cheltuiala") si ordinea (Crescator sau Descrescator) → OK. Tabelul se reordoneaza pastrand fiecare rand intreg (nu se amesteca datele intre randuri).

Filtrare automata — LibreOffice Calc: selecteaza tabelul → meniul Date → AutoFilter (Filtru automat). Apar sageti mici pe fiecare titlu de coloana. Dai clic pe sageata de la coloana "Cheltuiala" → Filtru standard → conditia "este mai mare decat" → introduci 200 → OK.

Filtrare automata — Excel: denumirile difera. Selectezi tabelul → fila Date → Filtrare. Dai clic pe sageata de la coloana "Cheltuiala" → Filtre de numere → Mai mare decat... → introduci 200 → OK. In ambele programe rezultatul e acelasi: raman vizibile doar randurile cu cheltuiala peste 200 lei; celelalte sunt ascunse, nu sterse.

Exemplu pentru evenimentul tau:

Ai un tabel cu toate cheltuielile pe randuri si vrei un raport rapid pentru parintii care sponsorizeaza afisele: filtrezi doar categoria "Promovare" (afise + retele sociale), apoi sortezi descrescator dupa suma, ca sa arati clar unde s-au dus cei mai multi bani din acel buget.

Greseala tipica — sortezi doar o coloana:

Daca selectezi din greseala DOAR coloana cu sumele si o sortezi, sumele se rearanjeaza dar denumirile cheltuielilor raman pe loc — tabelul devine complet gresit (sala poate ajunge sa "coste" cat afisele). Selecteaza intotdeauna TOT tabelul inainte de sortare, cu tot cu randul de titluri.

7

Diagramele — cand un tabel de cifre nu e destul

O diagrama (grafic) transforma un sir de numere intr-o imagine usor de citit dintr-o privire. Alegerea tipului de diagrama depinde de ce vrei sa arati:
Trei tipuri de diagrama si cand le folosesti:

Coloane (Column) sau bare (Bar) — compara valori intre categorii diferite (ex. cheltuiala pe fiecare categorie: sala vs. sonorizare vs. afise).
Linie (Line) — arata o evolutie in timp (ex. cate bilete s-au vandut in fiecare din cele 4 saptamani inainte de eveniment).
Placinta (Pie) / structura — arata cum se imparte un TOTAL in parti procentuale (ex. cat la suta din buget a mers la sala, cat la sonorizare, cat la afise).

Pasii concreti — LibreOffice Calc si Excel (procedura difera dupa Insert):

1. Selecteaza cele doua coloane cu date: denumirile cheltuielilor (ex. "Sala", "Sonorizare", "Afise") si sumele lor.
2. Meniul/fila Insert (Inserare) → Chart... (Diagrama...).

In LibreOffice Calc se deschide un asistent pas cu pas: alegi tipul de diagrama (ex. Pie/Placinta pentru procente din buget) → apesi Next de cateva ori → Finish (Urmator... Terminare) — diagrama apare direct in foaia de calcul.
In Excel nu exista acest asistent: din fila Insert alegi direct pictograma tipului de diagrama dorit (ex. grupul de diagrame circulare, pentru Pie) si diagrama apare imediat, dintr-un singur clic, fara pasi Next/Finish.

3. In ambele programe: dai clic in afara diagramei ca sa iesi din modul de editare; poti redimensiona diagrama tragand de colturi.

Greseala tipica — titluri lipsa pe axe:

O diagrama fara titlu si fara etichete pe axe arata bine, dar nimeni nu intelege ce reprezinta fara sa se uite si la tabel. Adauga mereu un titlu diagramei (ex. "Structura cheltuielilor concertului") din optiunile diagramei (clic-dreapta pe diagrama → Insert Title / Inserare Titlu), ca imaginea sa se explice singura.

8

Recapitulare — bugetul complet al evenimentului

Sa punem cap la cap tot ce ai invatat, intr-un singur exemplu: bugetul unui concert de sfarsit de an, gandit ca o foaie de calcul reala, cu formule vii, nu cu numere fixe scrise de mana.
O functie noua, folosita mai jos: ROUNDUP

ROUNDUP(numar; nr_zecimale) rotunjeste un numar ÎNTOTDEAUNA in sus (spre valori mai mari), oricat de mica ar fi partea zecimala. Al doilea argument arata la cate zecimale rotunjesti — 0 inseamna "rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg, in sus". E functia potrivita pentru pragul de rentabilitate: daca impartirea cheltuieli/pret_bilet nu iese exact (ex. 48,21 bilete), ai nevoie de un numar intreg de bilete care sa acopere sigur toate cheltuielile — deci rotunjesti in sus, nu la cel mai apropiat numar.

Foaia de calcul completa — pas cu pas:

A1: "Pret bilet" (text)  |  B1: 28 (numar, in lei)
A2: "Bilete vandute" (text)  |  B2: 140 (numar)
A3: "Incasari totale" (text)  |  B3: =B1*B2 → 28 × 140 = 3920 lei

A5: "Sala"  |  B5: 800
A6: "Sonorizare"  |  B6: 400
A7: "Afise"  |  B7: 150
A8: "Cheltuieli totale"  |  B8: =SUM(B5:B7) → 1350 lei

A10: "Profit net"  |  B10: =B3-B8 → 3920-1350 = 2570 lei
A11: "Verdict"  |  B11: =IF(B10>0;"Profit";"Pierdere") → "Profit"

A13: "Prag de rentabilitate (bilete)"  |  B13: =ROUNDUP(B8/B1;0) → 1350/28 = 48,21, rotunjit in sus → 49 bilete — 48 de bilete ar aduce doar 48×28 = 1344 lei (sub cele 1350 lei cheltuite), dar de la al 49-lea bilet vandut (49×28 = 1372 lei), incasarile depasesc cheltuielile.

Atentie — formula pragului de rentabilitate presupune cheltuieli fixe:

Cheltuieli totale ÷ pret bilet functioneaza doar cand TOATE cheltuielile sunt fixe (nu depind de numarul de bilete vandute), cazul din acest exemplu. Daca apare si un cost pe bilet (de exemplu un comision de platforma, ca la Exercitiul 3), formula corecta devine cheltuieli fixe ÷ (pret bilet − cost variabil pe bilet), pentru ca fiecare bilet vandut aduce mai putin decat pretul intreg dupa ce se scade comisionul.

Legatura intre atomi:

Tipurile de date (atomul 1) stau la baza formulelor (atomul 2); SUM aduna cheltuielile (atomul 3); IF ia decizia profit/pierdere (atomul 4); $ tine fix pretul biletului cand copiezi o formula pe mai multe randuri (atomul 5); sortarea si filtrarea (atomul 6) te ajuta sa gasesti rapid categoria cea mai scumpa; diagrama (atomul 7) arata dintr-o privire structura bugetului parintilor sau colegilor care te intreaba "pe ce s-au dus banii?"; ROUNDUP transforma un rezultat fractionar intr-un numar de bilete cu sens practic.

Conexiune cu urmatoarea lectie:

Ai bugetul calculat corect. Urmeaza sa il prezinti — la sedinta cu profesorii, parintii sau colegii din trupa. In lectia urmatoare, D4: Prezentari, inveti sa transformi aceste cifre intr-un slide clar, fara sa aglomerezi ecranul cu text.

Exercitii practice

Exercitiul 1 (Nivel minim) — Formule de baza pentru un vernisaj

Organizezi vernisajul unei expozitii de pictura. Ai in celula B1 pretul unui bilet de intrare (15 lei) si in celula B2 numarul de bilete vandute (80). Scrie formula pe care o pui in celula B3 pentru a calcula incasarea totala, si calculeaza manual rezultatul pe care ar trebui sa il afiseze.

Vezi rezolvarea

Formula: in celula B3 scrii =B1*B2 (adrese de celule, nu numere fixe scrise direct).

Calcul manual: B1 = 15 lei (pret bilet), B2 = 80 (bilete vandute), deci B3 = 15 × 80 = 1200 lei.

Daca in ziua vernisajului se mai vand bilete si schimbi B2, formula recalculeaza singura incasarea totala, fara sa mai scrii nimic altceva.

Exercitiul 2 (Nivel standard) — Cheltuielile unui recital, cu SUM, AVERAGE si IF

Cheltuielile recitalului tau de pian sunt, pe 5 randuri (celulele C2:C6): inchiriere pian 300 lei, tiparire program 80 lei, flori 60 lei, fotograf 250 lei, gustare invitati 110 lei. Scrie formulele (cu adrese de celule, nu cu numerele scrise direct) pentru: (a) totalul cheltuielilor in C7, (b) cheltuiala medie in C8, (c) o formula IF in C9 care afiseaza "Buget mare" daca totalul din C7 depaseste 700 lei, altfel "Buget rezonabil". Calculeaza si rezultatele.

Vezi rezolvarea

(a) C7 (total cheltuieli): =SUM(C2:C6) = 300+80+60+250+110 = 800 lei.

(b) C8 (cheltuiala medie): =AVERAGE(C2:C6) = 800/5 = 160 lei.

(c) C9 (formula IF): =IF(C7>700;"Buget mare";"Buget rezonabil"). Cum 800 este mai mare decat 700, conditia e adevarata, deci C9 afiseaza "Buget mare".

  1. C7 = 800 lei
  2. C8 = 160 lei
  3. C9 = "Buget mare"

Exercitiul 3 (Nivel performanta) — Pragul de rentabilitate cu referinta absoluta

Organizezi un spectacol de teatru scolar cu doua categorii de bilete, care au acelasi comision de platforma de 8% (scris o singura data in celula E1, ca 0,08). Categoria "Adulti" incaseaza 2200 lei (celula D2), categoria "Elevi" incaseaza 900 lei (celula D3). Cheltuielile totale ale spectacolului sunt 1450 lei. Toate biletele, la ambele categorii, se vand cu 20 lei bucata. Cere-se: (a) scrie formula pentru comisionul retinut din fiecare categorie (celulele F2 si F3), folosind o referinta absoluta catre E1, astfel incat formula sa poata fi copiata din F2 in F3 fara sa se strice; (b) calculeaza incasarea neta totala (dupa scaderea comisioanelor de pe ambele categorii); (c) scrie o formula IF care compara incasarea neta totala cu cheltuielile de 1450 lei si afiseaza "Profit" sau "Pierdere"; (d) rezolva complet cu cifre, pas cu pas; (e) comisionul de 8% este un cost care depinde de fiecare bilet vandut, deci pragul de rentabilitate NU se calculeaza cu formula simpla (cheltuieli ÷ pret bilet), ci cu cheltuieli fixe ÷ (pret bilet − cost variabil pe bilet). Costul variabil pe bilet este comisionul retinut dintr-un singur bilet (20 × 0,08 = 1,6 lei). Calculeaza pragul de rentabilitate al spectacolului, in bilete, rotunjit in sus.

Vezi rezolvarea

Schita de rezolvare (nivel performanta) — structura, nu rezultatul de-a gata:

  1. (a) F2: =D2*$E$1 — $ blocheaza E1 la copiere in F3, ca la atomul 5.
  2. (b) Incasare neta pe categorie = incasare - comisionul de la (a); aduna cele doua pentru totalul cerut.
  3. (c) IF compara incasarea neta totala cu 1450 lei; verifica sensul semnului (> sau <), ca la atomul 4.
  4. (d) Rescrie in ordine: comisioane -> incasari nete -> total net -> verdict, cu toate cifrele.
  5. (e) Cost variabil pe bilet = 20 × 0,08 = 1,6 lei (deja dat in cerinta); foloseste cheltuieli fixe / (pret bilet - cost variabil) si ROUNDUP pentru rotunjire in sus.

Capcana: fara $ la (a), copierea in F3 ia o celula goala si comisionul iese 0. La (e), formula simpla cheltuieli/pret bilet e gresita, fiindca exista si cost variabil.

Criterii: $ corect la (a); comision si incasare neta corecte la (b); sensul IF corect la (c); cifre intermediare aratate la (d); formula de prag corecta si rotunjire in sus la (e).

Exercitiul 4 (Nivel standard) — Sortare, filtrare si diagrama pentru un festival de teatru scolar

Ai un tabel cu 6 cheltuieli ale festivalului, pe randuri (celulele A2:B7): Sala 900 lei, Costume 350 lei, Recuzita 180 lei, Afise 120 lei, Program tiparit 90 lei, Fotograf 300 lei. Cere-se: (a) descrie exact pasii pentru a sorta tabelul descrescator dupa suma cheltuita, ca sa vezi imediat care a fost cea mai mare cheltuiala; (b) descrie pasii pentru a filtra tabelul astfel incat sa ramana vizibile doar cheltuielile mai mari de 150 lei — precizeaza ce randuri raman vizibile; (c) ce tip de diagrama (coloane, linie sau placinta) ai alege ca sa arati parintilor cat la suta din buget a mers spre fiecare cheltuiala, si de ce tocmai acel tip?

Vezi rezolvarea

(a) Sortare descrescatoare: selectezi tot tabelul A1:B7 (inclusiv titlurile) -> Date -> Sortare -> alegi coloana cu suma cheltuita, ordine Descrescator -> OK. Ordinea rezultata: Sala 900, Costume 350, Fotograf 300, Recuzita 180, Afise 120, Program tiparit 90.

(b) Filtrare peste 150 lei: selectezi tabelul -> Date -> AutoFilter (LibreOffice) / Filtrare (Excel) -> sageata pe coloana cheltuielii -> conditia "mai mare decat" -> 150 -> OK. Raman vizibile: Sala 900, Costume 350, Recuzita 180, Fotograf 300; se ascund Afise 120 si Program tiparit 90 (nu se sterg).

(c) Diagrama: Placinta (Pie), pentru ca arata cum se imparte TOTALUL bugetului in procente pe fiecare cheltuiala — exact ce vor sa vada parintii, nu o simpla comparatie sau o evolutie in timp.

Ce ai invatat astazi

  • O foaie de calcul are celule identificate prin adresa (coloana+rand, ex. B3); tipurile de date sunt text, numar, data calendaristica si formula
  • Formulele incep cu = si folosesc adrese de celule (nu numere fixe) ca sa se recalculeze automat
  • SUM aduna, AVERAGE face media, MIN si MAX gasesc extremele, COUNT numara celulele cu numar — toate lucreaza pe un domeniu (ex. C2:C8)
  • IF(conditie; valoare_daca_adevarat; valoare_daca_fals) ia o decizie automata dupa o comparatie
  • $ inaintea literei si numarului ($B$1) blocheaza o referinta absoluta la copiere; fara $, referinta e relativa si se ajusteaza singura
  • Sortarea reordoneaza tot tabelul dupa o coloana; filtrarea ascunde temporar randurile care nu indeplinesc un criteriu, fara sa le stearga
  • Diagrama placinta arata structura unui total in procente; coloanele compara categorii; linia arata o evolutie in timp
  • Pragul de rentabilitate = cheltuieli totale ÷ pret bilet, rotunjit in sus — de acolo incolo evenimentul nu mai e pe pierdere

Urmatoarea lectie

Continua cu D4: Prezentari — cum transformi bugetul si informatiile evenimentului tau intr-un slide clar, cu text putin si accent pe ce conteaza, gata pentru sedinta cu profesorii sau parintii.

Continua →