Proiectul integrator evaluat — ce inseamna si cum se noteaza
O initiativa reala are consecinte si detalii concrete (un atelier care exista, un teren pe care se poate planta, o cantitate reala de deseuri) pe care nu le poti ghici — trebuie sa le afli, sa le masori sau sa le estimezi cu argument. Asta obliga la aceleasi decizii pe care le ia orice echipa de proiect adevarata: ce e posibil, ce nu, si cum se documenteaza fiecare afirmatie.
La liceele tehnologice, proba de evaluare a competentelor digitale din cadrul bacalaureatului cere sarcini practice pe calculator, rezolvate direct in fata evaluatorului, pe domenii de tip ECDL: organizarea fisierelor, redactarea unui document structurat, calcul tabelar, prezentari si salvarea/prelucrarea unei informatii gasite pe internet [DE VERIFICAT fata de Anexa programei de evaluare a competentelor digitale — dupa cunostintele curente, scrierea de cod HTML nu figureaza printre aceste domenii]. Rezultatul acestei probe este un nivel de competenta, nu o nota care intra in medie, iar proba este obligatorie in cadrul examenului de bacalaureat, nu o conditie de absolvire a liceului. Proiectul din aceasta lectie nu reproduce exact tipul de item de la proba D — nu vei avea de scris cod HTML in cele 15 minute cu acces la internet — ci exerseaza METODA de lucru pe care o cere orice sarcina practica cu timp limitat: pornesti de la o cerinta (initiativa reala), organizezi munca pe etape si produci un rezultat digital corect, intr-un timp limitat.
Pasul 1 — Obiectivul initiativei reale (regula SMART)
"Pana pe 30 noiembrie, echipa noastra colecteaza si valorifica minimum 50 kg de resturi de lemn din atelierul de tamplarie al liceului, transformate in cel putin 20 de obiecte utile (suporturi, jucarii, decoratiuni), prezentate pe un mini-site propriu."
Specific — spune exact ce se face (colectare + valorificare + prezentare).
Masurabil — 50 kg si 20 de obiecte sunt cifre verificabile la final.
Termen — 30 noiembrie este o data exacta.
Protectia mediului: "Pana pe 15 decembrie, organizam 3 sesiuni de colectare selectiva in curtea scolii, cu participarea a minimum 40 de elevi, si publicam rezultatele pe mini-site."
Silvicultura: "Pana pe 20 noiembrie, plantam 100 de puieti pe terenul aflat langa liceu, cu sprijinul a 15 elevi voluntari, si documentam procesul pe mini-site cu fotografii inainte/dupa."
Pasul 2 — Structura pe activitati si graficul de lucru
| Activitate | Durata estimata | Termen |
|---|---|---|
| 1. Stabilirea obiectivului si a publicului tinta | 2 zile | Sfarsitul saptamanii 1 |
| 2. Documentare: date, fotografii si informatii despre initiativa | 3 zile | Sfarsitul saptamanii 1 |
| 3. Schita structurii mini-site-ului (ce pagini, ce contine fiecare) | 2 zile | Inceputul saptamanii 2 |
| 4. Scrierea continutului (texte, liste, date de contact) | 3 zile | Mijlocul saptamanii 2 |
| 5. Construirea efectiva a paginilor HTML | 4 zile | Sfarsitul saptamanii 3 |
| 6. Testare si corectare (linkuri, imagini, greseli de continut) | 2 zile | Inceputul saptamanii 4 |
| 7. Redactarea raportului final | 3 zile | Sfarsitul saptamanii 4 |
Activitatile 2, 3 si 4 se pot suprapune partial, pentru ca sunt facute de persoane diferite din echipa (vezi rolurile in atomul urmator) — de aceea durata insumata a activitatilor poate depasi durata totala a proiectului, fara ca proiectul sa intarzie.
La finalul saptamanii 2 (10 zile lucratoare din 20), echipa a terminat activitatile 1, 2 si 3 — adica 3 din 7 activitati. Calculul: timp scurs = 10÷20×100 = 50%; activitati terminate = 3÷7×100 ≈ 42,9%. Cele doua procente NU sunt egale, si diferenta e semnalul: echipa a consumat mai mult timp decat munca dusa la capat, deci activitatile 4 si 5 trebuie accelerate sau redistribuite, altfel graficul intarzie.
Acelasi tabel de mai sus se poate desena si ca o grila: pe randuri stau activitatile, pe coloane saptamanile, iar un X arata in ce saptamana (sau saptamani) se lucreaza la fiecare activitate. E folositor pentru ca arata dintr-o privire suprapunerile — mai multe activitati cu X pe aceeasi coloana inseamna ca echipa lucreaza in paralel pe mai multe fronturi in saptamana aceea.
| Activitate | Sapt. 1 | Sapt. 2 | Sapt. 3 | Sapt. 4 |
|---|---|---|---|---|
| 1. Obiectiv si public tinta | X | |||
| 2. Documentare | X | |||
| 3. Schita structurii | X | |||
| 4. Scrierea continutului | X | |||
| 5. Construirea paginilor HTML | X | X | ||
| 6. Testare si corectare | X | X | ||
| 7. Raportul final | X |
Pentru a construi o astfel de grila pentru propriul proiect: ia coloana "Termen" din primul tabel, decide in ce saptamana cade fiecare termen si pune un X pe randul activitatii, in coloana acelei saptamani — daca o activitate incepe intr-o saptamana si se termina in urmatoarea (ca activitatea 5, de la mijlocul saptamanii 2 pana la sfarsitul saptamanii 3), pune X pe ambele coloane.
Pasul 3 — Roluri si responsabilitati in echipa
| Rol | Responsabilitate principala |
|---|---|
| Coordonator | Urmareste graficul de lucru, verifica termenele, decide cand o activitate e gata si echipa trece la urmatoarea |
| Responsabil continut | Scrie textele, verifica ca informatiile despre initiativa sunt corecte si complete, aduna fotografiile |
| Responsabil tehnic | Construieste efectiv paginile HTML, verifica linkurile si afisarea corecta a imaginilor |
| Responsabil raport | Noteaza pe parcurs deciziile si dificultatile echipei, ca sa aiba materialul gata pentru raportul final |
Fiecare rol are un responsabil PRINCIPAL, dar orice membru poate ajuta la orice activitate — rolul spune cine DECIDE si cine RASPUNDE de o parte a proiectului, nu cine este singurul care are voie sa lucreze la ea. Intr-o echipa de 3 elevi, un elev poate acoperi doua roluri (de exemplu, continut + raport).
Pasul 4 — Produsul final: mini-site-ul
Pasi de urmat:
- Deschide un editor de text simplu (Notepad, Notepad++ sau un editor de cod ca VS Code) — NU un editor de tip Word, care salveaza fisiere .docx, nepotrivite pentru pagini web
- Creeaza un fisier nou si salveaza-l cu numele
index.html— atentie la extensie: trebuie sa fie.html, nu.txt - Scrie structura de baza a paginii (vezi codul complet mai jos)
- Salveaza fisierul (
Ctrl+S) - Gaseste fisierul
index.htmlin folderul unde l-ai salvat si fa dublu clic pe el — se deschide automat in browserul implicit - Verifica rezultatul in browser, apoi revino in editor pentru modificari; dupa fiecare salvare, apasa F5 in browser ca sa vezi ultima versiune
- Pentru a doua pagina a mini-site-ului: creeaza un fisier nou, in acelasi folder cu
index.html, si salveaza-l cu numele exactdespre.html(asa cum apare in linkul din<nav>); copiaza in el structura de baza (<!DOCTYPE html>,<head>si acelasi<header>cu<nav>), apoi schimba<title>si inlocuiesti continutul din<main>cu detalii despre initiativa - Testeaza fiecare link facand clic pe el, direct in browser, in ambele sensuri (din
index.htmlspredespre.htmlsi inapoi) — daca un clic duce la o eroare "pagina negasita", numele fisierului nu se potriveste exact cu ce scrie inhref(verifica litere mari/mici si extensia.html)
Cele trei linkuri din <nav> (index.html, despre.html, contact.html) transforma o singura pagina intr-un mini-site: fiecare fisier .html trebuie salvat in acelasi folder, cu numele exact scris in link, altfel clicul duce la o pagina inexistenta.
Cea mai frecventa greseala la mini-site-uri este sa lasi atributul alt gol sau sa il omiti complet: <img src="atelier.jpg">. Pagina tot se afiseaza normal in browser, deci greseala NU se vede la o verificare rapida — dar orice persoana care foloseste un cititor de ecran nu afla nimic despre acea imagine, iar daca fisierul nu se incarca (nume gresit, litere mari/mici schimbate), vizitatorul vede un spatiu gol fara explicatie. Se recunoaste verificand fiecare <img> din cod: daca nu are alt="..." cu un text descriptiv, e o greseala de reparat imediat.
Pasul 5 — Raportul final de proiect
"Obiectivul initial cerea 50 kg de resturi de lemn, dar dupa doua saptamani colectasem doar 22 kg, pentru ca elevii nu stiau ce tipuri de resturi sunt acceptate. Solutie: am adaugat pe mini-site o lista clara cu exemple (rumegus exclus, bucati de placaj si scandura acceptate) si am afisat-o si pe usa atelierului; in ultimele doua saptamani am colectat inca 28 kg, ajungand la 50 kg total."
Daca raportul se scrie doar in ultima zi, din memorie, dificultatile reale se pierd si raportul devine general ("a fost greu, dar am reusit"). Solutia din structura pe activitati de mai devreme: Responsabilul raport noteaza pe scurt, dupa fiecare activitate incheiata, ce a mers si ce nu — raportul final devine atunci doar o organizare a acestor notite, nu o reconstituire din memorie.
Grila de evaluare explicita, cu punctaje
puncte in total (95 din criteriile obligatorii + 5 bonus)
1. Obiectiv SMART (initiativa reala, cifra, termen)
↓
2. Structura pe activitati si grafic de lucru (durate, termene, progres masurabil)
↓
3. Roluri in echipa (Coordonator, Continut, Tehnic, Raport)
↓
4. Produs final — mini-site cu pagini legate prin linkuri, imagini cu alt
↓
5. Raport final — obiectiv, activitati, dificultati, rezultat, auto-evaluare
Proba de la bacalaureat NU cere scrierea de cod HTML [DE VERIFICAT fata de Anexa programei de evaluare a competentelor digitale] — cere sarcini pe fisiere, document structurat, calcul tabelar, prezentari si informatie gasita pe internet. Ce ramane transferabil din acest proiect este METODA: capacitatea de a organiza o sarcina pe etape si de a produce, in timp limitat, un rezultat digital corect. Obisnuinta de a lucra cu un grafic de activitati si o grila de evaluare cunoscuta dinainte reduce timpul pierdut in ziua probei, indiferent de tipul exact al cerintei.