Invatare Atomica

Calcul tabelar — sarcini tip proba D

Nota: Calculul tabelar este una dintre sarcinile care apar la proba D (competente digitale) a examenului de Bacalaureat, indiferent de calificarea profesionala. Lectia porneste de la zero si foloseste date din atelier si din transporturi: fise de consum, devize de reparatii, buletine de control dimensional.

Progres lectie:
0%
🎯

Obiectivul lectiei

Vei invata sa rezolvi o cerinta completa de calcul tabelar asa cum apare la proba D: introduci datele intr-o foaie de calcul, scrii formule cu referinte relative si absolute, aplici functiile SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF si IF, construiesti diagrama potrivita, sortezi si filtrezi tabelul, apoi formatezi si salvezi fisierul in formatul cerut. Toate exemplele vin din lumea tehnica: kilometri parcursi, ore de manopera, tarife, piese masurate la control.

Dupa aceasta lectie vei putea:

  • Sa organizezi corect un tabel de date: antete, unitati de masura, tipuri de date
  • Sa scrii formule cu operatori aritmetici si sa alegi intre referinte relative si absolute
  • Sa aplici functiile SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF si IF pe date tehnice
  • Sa alegi si sa construiesti diagrama potrivita datelor (coloane, linie, circulara, XY)
  • Sa sortezi si sa filtrezi un tabel dupa criterii date, fara sa strici legatura dintre coloane
  • Sa formatezi celulele (zecimale, formatare conditionata) si sa salvezi in formatul cerut

Incearca singur!

Provocare — foaia de parcurs:

O autoutilitara a mers, in cinci zile, urmatorii kilometri: 120, 85, 200, 60, 175. Consumul mediu este 9 litri la 100 km, iar motorina costa 7,50 lei/litru. Ai nevoie de: totalul kilometrilor, ziua cu cel mai lung traseu si costul motorinei pentru fiecare zi. Scrie mai jos in ce celule ai pune datele si ce ai scrie in celule ca sa obtii aceste trei rezultate fara sa calculezi de mana.

💡 Ai nevoie de un indiciu?

Pune kilometrii in B2:B6 (B1 = antet). Totalul se obtine cu =SUM(B2:B6), iar traseul cel mai lung cu =MAX(B2:B6).

Pentru cost, tine consumul si pretul in doua celule separate (de exemplu E1 si E2) si scrie in C2 formula =B2*$E$1/100*$E$2, apoi copiaz-o in jos. Asa, cand se schimba pretul motorinei, modifici o singura celula si se recalculeaza toate zilele. Exact asta construim pas cu pas in lectie.

1

1. Foaia de calcul — cum se aseaza datele din atelier

Fisa de consum a unei autoutilitare — asa arata in foaia de calcul:
CelulaContinutCe este
A1ZiuaAntet — text
B1Km parcursiAntet — text
C1Motorina (l)Antet — text
A21Data — numar
B2120Data — numar
C210,8Data — numar zecimal

Fiecare informatie sta in casuta ei si are o adresa proprie: B2 inseamna coloana B, randul 2.

O foaie de calcul (spreadsheet) este un tabel format din coloane notate cu litere (A, B, C...) si randuri notate cu numere (1, 2, 3...). Intersectia lor este o celula, identificata printr-o adresa unica: litera coloanei urmata de numarul randului. Aplicatiile uzuale sunt Microsoft Excel (.xlsx) si LibreOffice Calc (.ods, care salveaza si .xlsx); ambele sunt acceptate la proba D.
Reguli de asezare a datelor (se verifica la evaluare)
  • Primul rand = antete, cu unitatea de masura in paranteza: Km parcursi, Ore manopera, Diametru (mm). Fara antete, diagramele raman fara etichete.
  • O coloana = un singur fel de informatie. Nu amesteca text cu numere in aceeasi coloana de date.
  • Fara randuri goale in mijlocul tabelului — sortarea si filtrarea se opresc la primul rand gol si prelucreaza doar jumatate de tabel.
  • Numerele se scriu ca numere, nu ca text. Un numar corect introdus se aliniaza singur la dreapta celulei; daca ramane la stanga, aplicatia il vede ca text si functiile de calcul il ignora.
Navigare rapida intr-un tabel mare: Ctrl+Home te duce in A1; Ctrl+End sare la ultima celula folosita din foaie; F5 deschide caseta de salt la o adresa scrisa de tine (Go To); Ctrl+sageata jos coboara pana la ultima celula plina din coloana — util ca sa vezi rapid unde se termina datele.
2

2. Formule, operatori si referinte de celula

Deviz de manopera — de ce conteaza semnul $:

Tariful orar al atelierului este 80 lei si sta in F1. Orele lucrate la fiecare reparatie sunt in B2:B11. In C2 scrii costul manoperei si il copiezi in jos:

Formula in C2Ce ajunge in C3 dupa copiereRezultat
=B2*F1=B3*F2Gresit: F2 e goala, costul iese 0
=B2*$F$1=B3*$F$1Corect: fiecare rand isi ia orele lui si acelasi tarif
Orice formula incepe cu semnul =. Operatorii aritmetici sunt +, -, *, / si ^ (ridicare la putere), iar parantezele rotunde impun ordinea operatiilor, exact ca in matematica. O adresa scrisa simplu (B2) este referinta relativa: se muta odata cu formula. O adresa scrisa cu dolari ($F$1) este referinta absoluta: ramane fixata pe aceeasi celula, oricat ai copia formula.
Cum pui semnul $ fara sa-l tastezi

Scrii adresa in formula, o lasi selectata si apesi tasta de comutare a referintei: in Microsoft Excel este F4, in LibreOffice Calc este Shift+F4. Apasarile succesive rotesc formele: F1 → $F$1 → F$1 → $F1 → inapoi la F1.

Formele mixte sunt utile in tabele care se completeaza si spre dreapta, si in jos: $F1 blocheaza doar coloana, F$1 blocheaza doar randul.

Intervalul de celule se scrie cu doua puncte: B2:B11 inseamna toate celulele de la B2 pana la B11. Il poti selecta cu mouse-ul sau cu Shift + sageti. Intervalul se foloseste ca argument in aproape toate functiile din lectia asta.
3

3. Functiile cerute la proba D: SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF, IF

Registrul de reparatii al atelierului (ore de manopera in B2:B11):
FunctiaCum se scrieCe afli din ea
SUM=SUM(B2:B11)Total ore lucrate in atelier
AVERAGE=AVERAGE(B2:B11)Cate ore dureaza in medie o reparatie
MIN=MIN(B2:B11)Cea mai scurta interventie
MAX=MAX(B2:B11)Cea mai lunga interventie
COUNT=COUNT(B2:B11)Cate reparatii au ore trecute in fisa
COUNTIF=COUNTIF(B2:B11;">3")Cate reparatii au trecut de 3 ore
O functie este o formula gata facuta: scrii numele ei, apoi argumentele intre paranteze — =FUNCTIE(argument1; argument2). Argumentele se despart cu ; (punct si virgula) cand setarile regionale ale calculatorului sunt romanesti si cu , (virgula) cand sunt englezesti. Daca formula iti da eroare, primul lucru de verificat este chiar separatorul.
IF — decizia scrisa in celula

Sintaxa: =IF(conditie; ce afisez daca e adevarat; ce afisez daca e fals)

In fisa de reparatii vrei sa marchezi interventiile lungi. In D2 scrii:

=IF(B2>3;"interventie lunga";"interventie scurta")

Daca B2 = 4,5 → apare interventie lunga. Daca B2 = 2 → apare interventie scurta. Copiezi formula in jos si toata coloana se completeaza singura.

IF imbricat, cand ai trei situatii (de exemplu incadrarea unei piese la control):

=IF(C2>0,05;"peste toleranta";IF(C2<-0,05;"sub toleranta";"admis"))

Textul afisat se scrie intre ghilimele; numerele, fara ghilimele.

Atentie la interfata tradusa: in unele instalari cu meniuri in romana, numele functiilor apar traduse in lista de sugestii care se deschide cand incepi sa scrii. Scrie numele asa cum ti-l propune aplicatia de pe calculatorul din centrul de examen — fisierul salvat va fi corect in ambele cazuri.
4

4. Diagrame — alegerea tipului si construirea lui

O diagrama transforma numerele din tabel intr-o imagine. Nu exista o diagrama buna la toate: tipul se alege dupa ce vrei sa arati. Un tip nepotrivit face datele greu de citit si se puncteaza ca greseala la evaluare.
Ce tip alegi, cu exemple din atelier si din transporturi:
Tip diagramaCand o alegiExemplu concret
Coloane (Column)Compari valori intre categorii separatePiese montate pe fiecare dintre cele 3 schimburi
Linie (Line)Arati evolutia unei marimi in timpKilometrii parcursi de masina, zi de zi, o luna
Circulara (Pie)Arati ponderi dintr-un intreg (suma = 100%)Structura devizului: piese, manopera, utilitati
XY ScatterCauti legatura dintre doua marimi masurateViteza medie (X) fata de consumul la 100 km (Y)
Pasii de inserare a unei diagrame
  1. Selecteaza datele impreuna cu antetele (de exemplu A1:B8). Antetele devin titlul seriei si etichetele axei.
  2. Meniul Inserare → Diagrama (Insert → Chart).
  3. Alege tipul potrivit cerintei: coloane, linie, circulara sau XY.
  4. Adauga titlul diagramei si etichetele axelor, cu unitatea de masura: Ziua, Km parcursi.
  5. Confirma (OK / Finish), apoi muta si redimensioneaza diagrama ca sa nu acopere tabelul.

Doua greseli care se vad imediat la corectare: diagrama fara titlu si fara etichete de axe; si selectia facuta fara randul de antete, dupa care axele apar cu Seria 1, Seria 2 in loc de denumirile reale.

5

5. Sortare, filtrare si formatare

Dupa ce datele si formulele sunt in tabel, urmatorul pas este sa le ordonezi, sa scoti la vedere doar ce te intereseaza si sa le prezinti citibil. Sortarea reordoneaza randurile, filtrarea le ascunde temporar pe cele care nu convin, iar formatarea schimba doar felul in care arata valorile, nu si valorile.
Sortare — registrul de reparatii, dupa costul manoperei
  1. Da clic pe o celula oarecare din interiorul tabelului. Nu selecta o singura coloana.
  2. Date → Sortare (Data → Sort).
  3. Alege coloana dupa care sortezi (Cost manopera) si sensul: crescator sau descrescator.
  4. Poti adauga un al doilea criteriu, folosit la egalitate (de exemplu, dupa numele clientului).
  5. Bifeaza optiunea care spune ca tabelul are rand de antete, ca sa nu fie amestecat printre date.

Capcana: daca selectezi manual o singura coloana si sortezi doar ce ai selectat, valorile isi pierd randul lor — orele raman langa alta reparatie. Selecteaza tot tabelul sau doar o celula din el.

Filtrare automata — comenzile de piese
  1. Clic pe o celula din tabel, apoi Date → Filtru automat (in Excel: Date → Filtrare). In randul de antete apar sageti.
  2. Clic pe sageata coloanei Stare si bifeaza doar valoarea nelivrata.
  3. Pentru criterii numerice, alegi Filtre numerice → Mai mare decat si scrii pragul.
  4. Randurile care nu respecta criteriul se ascund, nu se sterg; numerele randurilor ramase sar peste cele ascunse.
  5. Ca sa revii la tabelul intreg, dezactivezi filtrul din acelasi meniu.
Formatarea ceruta cel mai des la proba D

1. Numarul de zecimale. Selectezi celulele → clic dreapta → Formatare celule → categoria Numar → alegi cate zecimale ceri (la sume de bani, 2). Poti folosi si butoanele de crestere sau reducere a zecimalelor din bara de instrumente. Valoarea reala din celula nu se modifica, se schimba doar afisarea.

2. Formatare conditionata. Selectezi intervalul → comanda de formatare conditionata → adaugi regula: de exemplu, abatere mai mare de 0,05 mm → fundal rosu. Se foloseste ca sa sara in ochi piesele in afara tolerantei sau zilele cu consum peste normativ.

3. Antete lizibile. Randul 1 ingrosat, coloanele largite cat sa incapa textul (dublu clic pe marginea din dreapta a literei coloanei potriveste latimea automat). O coloana prea ingusta arata ##### in loc de numar — datele sunt acolo, doar nu incap.

6

6. Recapitulare — rezolvarea completa a unei cerinte de proba D

La proba D primesti un fisier (sau il creezi tu) si o lista de cerinte care se puncteaza una cate una. Ordinea de mai jos te fereste de refaceri: mai intai datele, apoi calculele, la final aspectul si salvarea.
Exemplu integrat — consumul unui parc de 3 masini pe 10 zile

Cerinta tipica: Coloana A = ziua, coloanele B, C, D = kilometrii parcursi de fiecare masina. Calculeaza totalul zilnic, media pe masina, ziua cu cel mai mare rulaj. Marcheaza zilele in care parcul a depasit 400 km. Creeaza o diagrama linie a totalului zilnic. Sorteaza descrescator dupa total. Salveaza cu numele consum.xlsx.

PasCe faciFormula sau comanda
1Total zilnic in E2, copiat pana la E11=SUM(B2:D2)
2Media pe masina, in B12, copiata la C12 si D12=AVERAGE(B2:B11)
3Cel mai mare rulaj zilnic, in G1=MAX(E2:E11)
4Marcarea zilelor incarcate, in F2, copiata in jos=IF(E2>400;"zi incarcata";"zi normala")
5Cate zile incarcate au fost, in G2=COUNTIF(E2:E11;">400")
6Zecimale la mediiSelectezi B12:D12 → Formatare celule → Numar → 1 zecimala
7Diagrama linie a totaluluiSelectezi A1:A11 si E1:E11 → Inserare → Diagrama → Linie; pui titlu si etichete de axe
8Sortare dupa total, descrescatorClic in tabel → Date → Sortare → coloana Total → descrescator
9SalvareFisier → Salvare ca → tip Excel (.xlsx), numele cerut in subiect
Greseli care costa puncte — verifica-le inainte sa predai
  • Formula scrisa fara = la inceput: ramane text si nu calculeaza nimic.
  • Interval gresit: =SUM(B2:B2) aduna o singura celula in loc de coloana.
  • Referinta nefixata: tariful sau pretul scris ca F1 in loc de $F$1 se pierde la copierea in jos.
  • Separator gresit intre argumente: ; in loc de , sau invers, dupa setarile calculatorului.
  • Numere aliniate la stanga: sunt text, iar SUM si AVERAGE le sar — reintrodu-le sau converteste-le la numar.
  • Diagrama fara titlu si fara etichete de axe.
  • Sortare pe o singura coloana selectata → randurile se rup, datele nu mai corespund.
  • Filtru lasat activ la predare: corectorul vede doar o parte din randuri.
  • Fisier salvat cu alt nume sau in alt format decat cel cerut in subiect.
Erorile pe care le vei intalni si ce inseamna: #DIV/0! — imparti la o celula goala sau la zero; #VALUE! — calculezi cu text acolo unde trebuia un numar; #REF! — formula trimite la o celula care a fost stearsa; #NAME? — numele functiei e scris gresit. ##### nu este eroare: coloana e prea ingusta.

Exercitii practice

Exercitiul 1 (Nivel minim) — Fisa saptamanala de rulaj

Intr-o foaie de calcul noua scrie in A1 antetul Ziua si in B1 antetul Km parcursi. In A2:A8 pune zilele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, iar in B2:B8 kilometrii: 120, 85, 200, 60, 175, 90, 145. In D1 scrie Total km, in D2 Media zilnica, in D3 Minim, in D4 Maxim. In E1:E4 calculeaza aceste patru valori cu functiile potrivite. Formateaza E2 cu o zecimala. La final, selecteaza A1:B8 si insereaza o diagrama cu coloane, cu titlul Rulaj saptamanal.

Vezi rezolvarea

Rezolvare pas cu pas:

  1. Antetele: A1 = Ziua, B1 = Km parcursi; datele in A2:A8 si B2:B8.
  2. E1: =SUM(B2:B8) → 875 (120+85+200+60+175+90+145).
  3. E2: =AVERAGE(B2:B8) → 125,0 (875 impartit la 7 zile).
  4. E3: =MIN(B2:B8) → 60 (ziua 4).
  5. E4: =MAX(B2:B8) → 200 (ziua 3).
  6. Selectezi E2 → Formatare celule → Numar → 1 zecimala.
  7. Selectezi A1:B8 → Inserare → Diagrama → Coloane; adaugi titlul Rulaj saptamanal si etichetele axelor (Ziua, Km parcursi).

Verificare rapida: daca media iti da alt numar decat 125, ai prins in interval si antetul sau ai lasat o celula goala inauntru.

Exercitiul 2 (Nivel standard) — Devizul de manopera al atelierului

Construieste tabelul: A1 = Nr. comanda, B1 = Ore manopera, C1 = Cost manopera (lei), D1 = Tip interventie. In A2:A11 pune numerele 1–10, iar in B2:B11 orele: 1,5   3   0,75   4,5   2   6   1   3,5   2,5   5. In F1 scrie tariful orar 80 (lei/ora). Cerinte: (a) in C2 calculeaza costul manoperei folosind tariful din F1 astfel incat formula sa poata fi copiata pana in C11; (b) in D2 scrie o formula IF care afiseaza interventie lunga daca sunt peste 3 ore si interventie scurta altfel, si copiaz-o in jos; (c) in F3 calculeaza totalul costurilor, in F4 media orelor cu 2 zecimale, in F5 numarul interventiilor de peste 3 ore; (d) filtreaza tabelul ca sa ramana vizibile doar comenzile cu cel putin 4 ore; (e) dupa ce scoti filtrul, sorteaza tabelul descrescator dupa costul manoperei.

Vezi rezolvarea

Rezolvare:

  1. (a) C2: =B2*$F$1, copiat pana in C11. Dolarii sunt obligatorii: fara ei, in C3 ar ajunge =B3*F2, iar F2 e goala. Costurile ies: 120, 240, 60, 360, 160, 480, 80, 280, 200, 400 lei.
  2. (b) D2: =IF(B2>3;"interventie lunga";"interventie scurta"), copiat pana in D11. Comanda cu exact 3 ore ramane interventie scurta, fiindca 3 nu este mai mare decat 3.
  3. (c) F3: =SUM(C2:C11) → 2380 lei. F4: =AVERAGE(B2:B11) → 2,98 ore (29,75 ore impartite la 10 comenzi), formatat cu 2 zecimale. F5: =COUNTIF(B2:B11;">3") → 4 comenzi (cele de 4,5; 6; 3,5 si 5 ore).
  4. (d) Clic in tabel → Date → Filtru automat → sageata coloanei Ore manopera → Filtre numerice → Mai mare sau egal cu → 4. Raman vizibile 3 randuri: comenzile de 4,5; 6 si 5 ore.
  5. (e) Dezactivezi filtrul, dai clic pe o celula din tabel → Date → Sortare → coloana Cost manopera (lei) → descrescator. Primul rand devine comanda de 6 ore, cu 480 lei.

Control: suma costurilor trebuie sa fie egala cu totalul orelor inmultit cu tariful: 29,75 x 80 = 2380 lei. Daca nu se potriveste, o formula din coloana C nu s-a copiat corect.

Exercitiul 3 (Nivel performanta) — Buletin de control dimensional

Un lot de 12 bucse se masoara la control. Diametrul nominal este 25 mm, iar abaterea admisa este de 0,05 mm in plus sau in minus. Construieste tabelul: A1 = Nr. piesa, B1 = Diametru masurat (mm), C1 = Abatere (mm), D1 = Verdict. In A2:A13 pui numerele 1–12, iar in B2:B13 valorile masurate: 25,02   24,97   25,06   25,00   24,93   25,04   25,01   24,99   25,08   25,03   24,96   25,05. In G1 scrie valoarea nominala 25, in G2 toleranta 0,05. Cerinte: (a) in C2 calculeaza abaterea fata de nominal, cu formula copiabila pana in C13, si formateaza coloana cu 2 zecimale; (b) in D2 scrie o formula care afiseaza admis daca abaterea, indiferent de semn, nu depaseste toleranta din G2, si rebut in caz contrar; copiaz-o in jos; (c) in G4 numara rebuturile, in G5 calculeaza diametrul mediu al lotului cu 3 zecimale, in G6 diametrul minim si in G7 cel maxim; (d) aplica formatare conditionata pe C2:C13: valorile mai mari de 0,05 sau mai mici de −0,05 primesc fundal rosu; (e) insereaza o diagrama linie cu abaterile din C2:C13, cu titlul Abateri lot bucse si etichete de axe; (f) sorteaza tot tabelul crescator dupa diametrul masurat si salveaza fisierul cu numele control.xlsx.

Vezi rezolvarea

Rezolvare:

  1. (a) C2: =B2-$G$1, copiat pana in C13. Abaterile ies, in ordine: 0,02; −0,03; 0,06; 0,00; −0,07; 0,04; 0,01; −0,01; 0,08; 0,03; −0,04; 0,05. Selectezi C2:C13 → Formatare celule → Numar → 2 zecimale.
  2. (b) D2: =IF(C2>$G$2;"rebut";IF(C2<-$G$2;"rebut";"admis")), copiat pana in D13. Este exact modelul de IF imbricat invatat la punctul 3: prima conditie prinde abaterile prea mari in plus, a doua le prinde pe cele prea mari in minus, iar ce ramane, adica intervalul dintre ele, este admis. Toleranta se ia din $G$2, scris cu dolari, ca sa nu alunece la copierea in jos. Piesa 12, cu abatere exact 0,05, este admis, fiindca 0,05 nu este mai mare decat 0,05: toleranta se atinge, nu se depaseste.
  3. (c) G4: =COUNTIF(D2:D13;"rebut") → 3 rebuturi (piesele 3, 5 si 9, cu 0,06; −0,07 si 0,08). G5: =AVERAGE(B2:B13) → 25,012 mm, formatat cu 3 zecimale (suma masuratorilor este 300,14 mm, impartita la 12 piese). G6: =MIN(B2:B13) → 24,93. G7: =MAX(B2:B13) → 25,08.
  4. (d) Selectezi C2:C13 → formatare conditionata → adaugi doua reguli: valoare mai mare decat 0,05 → fundal rosu; valoare mai mica decat −0,05 → fundal rosu. Se coloreaza exact cele 3 celule ale rebuturilor.
  5. (e) Selectezi C1:C13 → Inserare → Diagrama → Linie; titlu Abateri lot bucse, eticheta axei orizontale Nr. piesa, a celei verticale Abatere (mm).
  6. (f) Clic pe o celula din tabel → Date → Sortare → coloana Diametru masurat (mm) → crescator. Sortezi din interiorul tabelului, ca sa se mute randurile intregi. Apoi Fisier → Salvare ca → tip Excel (.xlsx), nume control.xlsx.

Capcana de evitat: daca selectezi manual doar coloana B si sortezi, diametrele se reaseaza, dar numarul piesei si verdictul raman pe loc — buletinul devine fals. Criterii de punctare: formula de abatere copiabila cu referinta fixata, IF imbricat corect (ambele conditii, cu toleranta luata din $G$2), cele patru valori din G4:G7, doua reguli de formatare conditionata, diagrama cu titlu si etichete, sortare pe tot tabelul si fisier salvat cu numele cerut.

Ce ai invatat astazi

  • Foaia de calcul = coloane cu litere si randuri cu numere; o celula are adresa unica de forma B2, iar un interval se scrie B2:B11
  • Datele se aseaza cu antete pe primul rand, un singur fel de informatie pe coloana si fara randuri goale in mijloc
  • Orice formula incepe cu =; referinta relativa (B2) se muta la copiere, cea absoluta ($F$1) ramane fixa; comutarea se face cu F4 in Excel si Shift+F4 in LibreOffice Calc
  • Functii esentiale: SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF si IF, inclusiv IF imbricat pentru trei situatii
  • Separatorul dintre argumente este ; la setari regionale romanesti si , la cele englezesti
  • Diagrame: coloane pentru comparatii, linie pentru evolutie in timp, circulara pentru ponderi din total, XY pentru legatura dintre doua marimi masurate
  • Diagrama se insereaza cu antetele selectate si primeste obligatoriu titlu si etichete de axe
  • Sortarea reordoneaza randurile, filtrul automat le ascunde temporar, formatarea conditionata doar le evidentiaza
  • Se sorteaza din interiorul tabelului, niciodata pe o singura coloana selectata, altfel randurile se rup
  • Inainte de predare: fara erori in celule, zecimalele cerute, filtrul dezactivat, fisierul salvat cu numele si formatul din subiect

Vrei mai mult?

Provocare: Construieste o grila de consum dintr-o singura formula. In randul 1, de la B1 la F1, scrie rate de consum: 6, 8, 10, 12, 15 (litri/100 km). In coloana A, de la A2 la A6, scrie distante: 50, 100, 200, 350, 500 (km). In B2 scrie =$A2*B$1/100 si trage-o intai spre dreapta pana la F2, apoi in jos pana la randul 6. Toate cele 25 de celule ies corecte dintr-o singura formula scrisa o data. Verifica: dublu-click pe D4 trebuie sa arate =$A4*D$1/100, nu =$A2*B$1/100.

De ce? Aici fiecare adresa are UN singur $, nu doua. Ce blocheaza de fapt semnul $: celula intreaga, sau doar partea scrisa imediat dupa el? Si de ce, daca pui $ in ambele locuri ($A$2 si $B$1), grila iese gresita, desi "absolut" pare mereu mai sigur decat "relativ"?

Deschidere: In registrele de firma celula-prag nu ramane $E$2: i se da un NUME. Selectezi celula, scrii prag_minim in caseta din stanga barei de formule (Name Box) si apesi Enter; de atunci formula se poate scrie =IF(B2>=prag_minim;"Dotat";"Insuficient"). Numele definite se comporta implicit ca referinte absolute, deci formula ramane corecta la copiere, iar cine deschide fisierul peste un an intelege ce inseamna pragul. Numele se vad si se modifica in Excel din fila Formulas, butonul Name Manager.

Urmatoarea lectie

Continua cu Prezentari electronice si comunicare digitala — crearea si formatarea profesionala a prezentarilor electronice, servicii de comunicare online.

Continua →