Sistemul informational — tot ce circula ca informatie intr-o organizatie
La un laborator de analiza a apei, sistemul informational include: proba de apa recoltata, fisa de teren completata cu creionul la marginea raului, discutia telefonica prin care tehnicianul anunta un rezultat urgent, avizierul cu programul de recoltare, SI baza de date electronica in care rezultatele sunt introduse ulterior. Toate acestea, impreuna, formeaza sistemul informational al laboratorului.
Sistemul informational a existat si inainte sa apara calculatoarele — orice organizatie, oricat de mica, are un sistem informational (chiar daca e format doar din caiete si discutii). Ceea ce s-a schimbat odata cu calculatoarele este ca o parte din acest sistem poate fi automatizata.
Sistemul informatic — partea automatizata a sistemului informational
Sistem informational = tot ce inseamna informatie in organizatie (hartie + vorbe + calculator)
cuprinde
Sistem informatic = doar partea care trece prin calculator
Sistemul informatic nu este niciodata mai mare decat sistemul informational — este intotdeauna o parte a lui, la fel cum o piesa este parte a unui utilaj, nu utilajul intreg.
La un atelier mecanic, fisa de interventie completata de mecanic pe hartie in timp ce lucreaza la masina face parte din sistemul informational. In momentul in care datele de pe acea fisa sunt introduse in programul de gestiune a atelierului (numar comanda, piese folosite, ore de manopera), ele intra si in sistemul informatic — dar hartia originala tot exista, tot face parte din sistemul informational.
Componentele "tehnice" ale sistemului informatic: hardware, software, date
Calculatorul, imprimanta, scannerul de coduri de bare, aparatul de masura conectat la calculator (ex. un pH-metru digital), serverul pe care se pastreaza fisierele. Tot ce poti atinge.
Sistemul de operare (Windows), programul de calcul tabelar (Excel), programul de gestiune a stocurilor sau al comenzilor din atelier, aplicatia de evidenta a plantatiilor silvice. Softul este cel care stie CE sa faca cu datele.
Valorile masurate (pH, turbiditate, temperatura), numerele de inventar ale utilajelor, suprafetele parcelelor silvice, orele de manopera dintr-o comanda. Datele sunt "materia prima" pe care hardware-ul si software-ul o prelucreaza — fara date, un sistem informatic performant nu are ce sa proceseze.
Aceste trei componente sunt cele pe care le vezi cel mai usor cand te uiti la un calculator care functioneaza. Dar un sistem informatic nu se opreste aici — mai are inca doua componente, la fel de importante, pe care le vezi in atomul urmator.
Componentele "umane" ale sistemului informatic: proceduri, oameni
Instructiunile care spun cum se introduc datele, in ce format, cine verifica, ce se face cand lipseste o masuratoare. Exemplu: "valorile de pH se introduc cu punct zecimal, niciodata cu virgula; o masuratoare lipsa se noteaza cu celula goala, niciodata cu textul 'lipsa'". Fara proceduri scrise, fiecare persoana introduce datele altfel.
Tehnicianul care introduce masuratorile, mecanicul care completeaza fisa de interventie, administratorul care instaleaza si intretine programul, seful de ocol silvic care citeste rapoartele generate. Oamenii sunt cei care decid, in fiecare zi, daca procedurile chiar se respecta.
Un service auto poate avea cel mai bun calculator si cel mai scump program de gestiune (hardware + software excelente), poate avea toate masuratorile corect facute (date bune) — dar daca nimeni nu a fost instruit cum sa completeze o comanda in program (lipsesc procedurile si oamenii pregatiti), sistemul informatic tot va produce rapoarte gresite.
Studiu de caz — sistemul informatic al unui laborator de monitorizare a apei
Un laborator masoara zilnic turbiditatea apei dintr-un rau (in NTU — unitatea de masura a turbiditatii). Limita legala de alerta stabilita intern pentru acest exemplu este 20 NTU. Datele saptamanii sunt introduse intr-o foaie Excel:
| A — Ziua | B — Turbiditate (NTU) | |
|---|---|---|
| 2 | Luni | 12 |
| 3 | Marti | 15 |
| 4 | Miercuri | 9 |
| 5 | Joi | 22 |
| 6 | Vineri | 18 |
1. In celula B7 scrii formula pentru media saptamanii: =AVERAGE(B2:B6) — rezultat: 15,2 NTU (calcul: 12+15+9+22+18 = 76; 76 ÷ 5 = 15,2).
2. In celula C2 scrii o formula care semnaleaza automat depasirea limitei: =IF(B2>20;"ATENTIE";"OK")
3. Selectezi C2 si o copiezi (Ctrl+C) apoi o lipesti (Ctrl+V) in C3:C6, ca sa se aplice pe toate randurile.
4. Rezultatul in coloana C: Luni=OK, Marti=OK, Miercuri=OK, Joi=ATENTIE (22>20), Vineri=OK.
Hardware — calculatorul laboratorului, turbidimetrul (aparatul de masura conectat sau folosit manual)
Software — programul Excel
Date — valorile 12, 15, 9, 22, 18 din coloana B
Proceduri — regula "se introduce doar numarul, cu punct zecimal, fara text; limita de alerta este 20 NTU"
Oameni — tehnicianul care masoara si introduce valorile, cel care citeste coloana C si decide daca trebuie anuntat cineva
Greseala tipica — cand lipseste componenta "proceduri"
Reia exemplul de la atomul anterior. Daca joi turbidimetrul s-a stricat si nimeni nu a stabilit cum se noteaza o masuratoare lipsa, colegul de tura scrie in B5 textul lipsa in loc sa lase celula goala. Formula =AVERAGE(B2:B6) nu da nicio eroare — ea pur si simplu ignora orice celula care nu contine un numar (text SAU celula goala, la fel de tacit) si calculeaza media doar din 12, 15, 9, 18, adica 13,5. Numarul 13,5 arata perfect normal pe ecran, indiferent daca B5 contine textul "lipsa" sau e complet goala — AVERAGE "sare" peste ea in ambele cazuri, fara niciun avertisment. Diferenta dintre cele doua variante nu se vede in rezultatul lui AVERAGE, ci in =COUNTA(B2:B6): celula cu text este numarata ca "ocupata" (COUNTA=5, deci pare ca saptamana e completa, iar greseala ramane ascunsa), in timp ce celula goala este numarata corect ca "neocupata" (COUNTA=4, mai mic decat cele 5 zile asteptate — semnul ca lipseste o masuratoare).
| Situatie | Ce scrie in B5 | AVERAGE(B2:B6) | COUNTA(B2:B6) | Ce arata |
|---|---|---|---|---|
| Fara procedura clara | lipsa (text) | 13,5 (calculat din 4 valori) | 5 | Pare complet — greseala ramane ascunsa |
| Cu procedura respectata | celula goala | 13,5 (calculat din 4 valori) | 4 | Sub cele 5 zile asteptate — se vede ca lipseste o masuratoare |
Verifici cu =COUNT(B2:B6) cate celule numerice au fost efectiv folosite in medie — daca da 4, nu 5, stii ca AVERAGE a sarit peste o zi, chiar daca media nu arata nicio eroare. Ca sa afli de ce lipseste acea zi, compari cu =COUNTA(B2:B6): daca cele doua formule dau acelasi rezultat, lipsa e o celula goala, curata; daca COUNTA e mai mare decat COUNT, exista o celula cu continut care nu e numar (ca textul "lipsa") ascunsa in date. Solutia reala insa nu e o formula, ci o procedura scrisa si respectata de toti cei care introduc date: cum se noteaza o masuratoare lipsa — cu celula goala, niciodata cu text — astfel incat COUNTA sa reflecte mereu exact ce s-a masurat.
Recapitulare si conexiuni
Sistem informational (hartie + vorbe + calculator)
↳ contine ca parte automatizata
Sistem informatic = Hardware + Software + Date + Proceduri + Oameni
↳ daca lipseste O SINGURA componenta (de obicei Procedurile)
Rezultate gresite care par corecte
In lectia despre data, informatie si cunostinta ai invatat cum se transforma un numar brut in ceva util. In lectia despre fluxul informational ai vazut cum circula informatia intre emitator, canal si receptor. Azi ai vazut unde se opreste automatizarea (sistemul informatic) si de ce, chiar si atunci cand automatizarea exista, ea are nevoie de oameni si proceduri ca sa dea rezultate corecte.
Sistem informational ⊇ sistem informatic (informationalul e mai mare, informaticul e o parte a lui).
5 componente ale sistemului informatic: Hardware, Software, Date, Proceduri, Oameni.
=AVERAGE(interval) calculeaza media; =IF(conditie;"da";"nu") semnaleaza o conditie; =COUNT(interval) numara celulele numerice.
O formula fara eroare vizibila nu inseamna neaparat un rezultat corect — verifica intotdeauna daca lipsesc date.