1. Componentele sistemului de calcul
Pe masa din laborator ai un calculator care ruleaza Windows. Cu el deschizi tabelul cu 2000 de masuratori luate de la senzorul de temperatura, calculezi media, tragi un grafic si tiparesti referatul. Fiecare dintre aceste operatii este facuta de o alta piesa a calculatorului: una calculeaza, alta tine datele la indemana, alta le pastreaza dupa ce inchizi calculatorul, alta le arata pe ecran sau pe hartie.
- Procesorul (CPU — Central Processing Unit): executa instructiunile programelor — calcule, comparatii, decizii logice. Frecventa se masoara in GHz. Procesoarele actuale au mai multe nuclee (cores) care lucreaza in paralel, de exemplu 4, 6 sau 8 nuclee. La o simulare sau la prelucrarea unui set mare de date, procesorul decide cat de repede se termina lucrul.
- Memoria RAM (Random Access Memory): tine temporar datele si programele deschise acum. Este volatila — continutul se pierde la oprirea calculatorului. Se masoara in GB; valori uzuale astazi: 8 GB sau 16 GB. Cu mai multa RAM poti tine deschise simultan tabelul de date, graficul si browserul, fara incetiniri.
- Unitatea de stocare (HDD sau SSD): pastreaza datele si dupa oprirea calculatorului. HDD foloseste discuri magnetice care se rotesc; SSD foloseste memorie flash, fara piese in miscare, si este vizibil mai rapid la pornirea sistemului si la deschiderea fisierelor. Capacitatile se masoara in GB sau TB.
- Placa de baza: circuitul pe care se monteaza si prin care comunica toate celelalte componente.
- Periferice de intrare: tastatura, mouse, scanner, microfon, camera web, senzorii conectati prin USB (de exemplu un datalogger de temperatura sau de pH).
- Periferice de iesire: monitorul, imprimanta, boxele. Placa video (GPU) construieste imaginea trimisa spre monitor.
1 KB = 1024 octeti, 1 MB = 1024 KB, 1 GB = 1024 MB, 1 TB = 1024 GB. Un referat Word are cateva sute de KB, o fotografie de telefon cateva MB, un film cateva GB.
2. Sistemul de operare si aplicatiile
Apesi butonul. Ecranul arata cateva secunde sigla producatorului, apoi apare desktopul Windows cu iconite, bara de jos si ceasul. Abia dupa ce a aparut desktopul poti deschide Excel ca sa lucrezi la masuratori. Programul care a pregatit tot acest teren, inainte ca vreo aplicatie sa poata porni, este sistemul de operare.
- Gestiunea proceselor: decide care program primeste procesorul si pentru cat timp, ca sa poti tine deschise in acelasi timp simularea si browserul
- Gestiunea memoriei: aloca RAM fiecarei aplicatii si impiedica un program sa strice datele altuia
- Gestiunea fisierelor: organizeaza datele in foldere si fisiere pe disc si tine evidenta locului fiecaruia
- Gestiunea dispozitivelor: comunica prin drivere cu tastatura, imprimanta, stickul USB, senzorul conectat la portul USB
- Securitatea: conturi de utilizator, parole, drepturi de acces, firewall integrat
- Windows 10 / 11 — cel mai raspandit pe calculatoarele din laboratoarele scolare din Romania; la proba practica lucrezi, de regula, pe Windows
- Linux (Ubuntu, Debian) — frecvent pe servere si pe statiile de calcul stiintific
- macOS — pe calculatoarele Apple
- Android, iOS — pe telefoane si tablete
3. Fisierul si extensia lui
Dupa lucrarea de laborator ai pe disc: masuratori.xlsx, referat.docx, montaj.jpg si protocol.pdf. Toate se refera la acelasi experiment, dar nu se deschid cu acelasi program. Ce le deosebeste este partea de dupa ultimul punct din nume.
| Extensie | Ce contine | Exemplu din laborator |
|---|---|---|
.docx |
Document Word (text formatat) | Referatul lucrarii de laborator |
.xlsx |
Foaie de calcul Excel (date, formule, grafice) | Tabelul cu masuratorile si media lor |
.pptx |
Prezentare PowerPoint (diapozitive) | Prezentarea proiectului la ora de biologie |
.pdf |
Document cu aspect fix, la fel pe orice calculator | Fisa de protocol primita de la profesor |
.csv |
Text simplu cu valori separate prin virgula sau punct si virgula | Datele exportate din senzorul de temperatura |
.txt |
Text simplu, fara nicio formatare | Notitele rapide din timpul masuratorilor |
.jpg / .png |
Imagine (JPG comprima si pierde detalii, PNG pastreaza) | Fotografia montajului sau imaginea de la microscop |
.zip |
Arhiva: mai multe fisiere comprimate intr-unul singur | Tot dosarul lucrarii, trimis pe email |
Implicit, Windows ascunde extensiile fisierelor cunoscute, iar la proba practica asta te incurca. Le afisezi din File Explorer:
- Windows 11: File Explorer → View → Show → bifezi File name extensions
- Windows 10: File Explorer → fila View → bifezi File name extensions
Cand redenumesti un fisier cu extensiile afisate, schimba numai partea dinaintea punctului. Daca stergi din greseala .xlsx, Windows nu mai stie cu ce program sa deschida fisierul si te va intreba de fiecare data. Continutul nu se pierde, dar la proba pierzi timp si puncte.
4. Foldere, ierarhie si cai
Profesorul cere ca toate lucrarile de la fizica, chimie si biologie sa stea intr-un singur loc, dar separate pe discipline si pe lucrari. Rezultatul arata asa:
D:\
└── LABORATOR_XII\
├── Fizica\
│ ├── L3_Optica\
│ │ ├── masuratori.xlsx
│ │ └── referat.docx
│ └── L4_Electricitate\
│ └── masuratori.xlsx
├── Chimie\
│ └── pH\
│ └── seria1.xlsx
└── Biologie\
└── microscopie\
└── celula_ceapa.jpg
C:\ sau D:\ — si se ramifica pe oricate niveluri.
Calea absoluta porneste intotdeauna de la radacina si identifica fisierul fara ambiguitate, indiferent de unde o citesti:
D:\LABORATOR_XII\Chimie\pH\seria1.xlsx
Calea relativa se citeste pornind din folderul in care te afli acum. Daca esti in D:\LABORATOR_XII\Chimie, acelasi fisier se scrie:
pH\seria1.xlsx
In caile relative, .. inseamna „folderul parinte”. Din D:\LABORATOR_XII\Chimie, calea ..\Fizica\L3_Optica\referat.docx urca un nivel si coboara apoi pe ramura Fizica.
\ / : * ? " < > |. Numele nu tine cont de litere mari si mici: Referat.docx si referat.docx sunt considerate acelasi nume in acelasi folder.
Pentru lucrul stiintific, evita diacriticele si spatiile in nume si foloseste o conventie stabila, de exemplu
L3_Optica_2026-03-14.xlsx: data scrisa an-luna-zi face ca fisierele sa se aseze singure in ordine cronologica la sortarea dupa nume.
5. Operatii cu fisiere si foldere in File Explorer
„Creati pe Desktop folderul EXPERIMENT cu subfolderele Date si Imagini. Copiati fisierul masuratori.xlsx in Date, redenumiti copia in masuratori_final.xlsx, apoi mutati fotografia montaj.jpg in Imagini.” Toate aceste operatii se fac in File Explorer, iar cu scurtaturile de tastatura le termini in mai putin de un minut.
- Un singur fisier: clic stanga pe el
- Mai multe fisiere rasfirate: Ctrl + clic pe fiecare
- Un sir de fisiere consecutive: clic pe primul, apoi Shift + clic pe ultimul
- Tot ce este in folderul curent: Ctrl + A
| Operatie | Scurtatura | Ce se intampla cu originalul |
|---|---|---|
| Folder nou | Ctrl + Shift + N | — (apare un folder gol, cu numele in editare) |
| Copiere | Ctrl + C, apoi Ctrl + V | Ramane la locul lui; in destinatie apare un duplicat |
| Mutare | Ctrl + X, apoi Ctrl + V | Dispare din sursa si apare in destinatie |
| Redenumire | F2, scrii numele, Enter | Acelasi fisier, nume nou; extensia se pastreaza |
| Stergere in Cos | Delete | Trece in Cosul de reciclare, de unde se poate reface |
| Stergere definitiva | Shift + Delete | Nu mai trece prin Cos; recuperarea nu mai este posibila |
| Anularea ultimei operatii | Ctrl + Z | Reface mutarea, redenumirea sau stergerea tocmai facuta |
Deschide Recycle Bin de pe Desktop, gaseste fisierul, clic dreapta → Restore. Windows il pune inapoi exact in folderul din care a fost sters, nu pe Desktop. Daca ai golit Cosul sau ai folosit Shift + Delete, fisierul nu mai poate fi recuperat cu mijloacele obisnuite ale sistemului.
Daca tragi un fisier cu mouse-ul in aceeasi unitate de disc (de exemplu din D:\Fizica in D:\Chimie), Windows il muta. Daca il tragi intre unitati diferite (de exemplu de pe D: pe un stick), Windows il copiaza. Cand cerinta spune clar „copiati” sau „mutati”, foloseste Ctrl+C sau Ctrl+X: rezultatul nu depinde de unde se afla folderele.
6. Arhivare, cautare, proprietati si setari de sistem
Ai terminat folderul L3_Optica cu cinci fisiere. Profesorul cere un singur atasament la email, de cel mult 5 MB, si vrea sa vada in referat data exacta a masuratorii. Ai nevoie de trei lucruri: sa arhivezi folderul, sa verifici dimensiunea arhivei si sa citesti data din proprietatile fisierului.
- Creare arhiva, Windows 11: selectezi fisierele sau folderul → clic dreapta → Compress to ZIP file
- Creare arhiva, Windows 10: selectezi → clic dreapta → Send to → Compressed (zipped) folder
- Dezarhivare: clic dreapta pe fisierul
.zip→ Extract All → alegi folderul destinatie → Extract
Fisierele originale raman neatinse: arhiva este un fisier nou, separat. Cat se comprima depinde de tipul continutului — un fisier .csv sau .txt cu masuratori se micsoreaza mult, in timp ce o fotografie .jpg este deja comprimata si castigul este mic.
- In File Explorer, caseta de cautare este in coltul din dreapta sus. Cautarea se face in folderul deschis si in toate subfolderele lui.
- Poti cauta dupa o parte din nume:
masurgaseste masuratori.xlsx si masuratori_final.xlsx. - Poti cauta dupa tip, folosind caracterul
*care inlocuieste orice sir:*.xlsxlisteaza toate foile de calcul din ramura curenta.
Clic dreapta pe fisier → Properties. Fereastra arata: tipul fisierului si programul cu care se deschide, locatia (calea completa a folderului), Size (dimensiunea reala) si Size on disk (spatiul ocupat efectiv), precum si datele de creare, de ultima modificare si de ultima deschidere. Tot de aici, din fila General, poti pune fisierul in regim Read-only.
- Data si ora: clic dreapta pe ceasul din bara de jos → Adjust date/time. Poti lasa sincronizarea automata sau seta manual. Data corecta conteaza: ea ajunge in proprietatile fiecarui fisier salvat.
- Rezolutia ecranului: clic dreapta pe Desktop → Display settings → Display resolution. Alege rezolutia marcata Recommended, cea nativa a monitorului.
- Contul de utilizator: Settings → Accounts. In laboratorul scolii lucrezi de obicei cu un cont Standard, nu cu drepturi de administrator.