Invatare Atomica

Calcul tabelar — sarcini tip proba D

Lectia 3 din 6 · Modul Competente Digitale · Cls. XII Pedagogic

Progres lectie:
0%
🎯

Obiectivul lectiei

Vei rezolva sarcinile de calcul tabelar cerute la proba D de competente digitale: organizarea datelor intr-o foaie de calcul, scrierea formulelor cu referinte relative si absolute, folosirea functiilor SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF si IF, realizarea diagramelor, sortarea, filtrarea si formatarea. Toate exemplele sunt luate din munca viitorului invatator sau educator: punctaje la probe de evaluare, calificative, prezenta, inventar de material didactic.

Dupa aceasta lectie vei putea:

  • Sa organizezi corect un tabel de lucru (antete pe primul rand, date de la randul 2) si sa te misti rapid prin foaie
  • Sa scrii formule aritmetice si sa alegi intre referinta relativa (B2) si referinta absoluta ($F$1) atunci cand copiezi o formula
  • Sa aplici functiile SUM, AVERAGE, MIN, MAX, COUNT, COUNTIF si IF pe punctajele unei clase
  • Sa creezi diagrama potrivita datelor (circulara, linie, coloana) si sa o completezi cu titlu si etichete
  • Sa sortezi, sa filtrezi si sa formatezi un tabel: numar de zecimale si formatare conditionata
  • Sa parcurgi in ordine fluxul complet cerut de un subiect de proba D si sa salvezi fisierul cu numele cerut

📌 Incearca singur — inainte sa citesti!

Provocare:

La sfarsitul unei probe de evaluare ai punctajele a 26 de elevi, scrise pe hartie. Fara sa deschizi Excel: scrie ce coloane ai face in foaia de calcul si ce ai vrea sa afle calculatorul singur (cel putin patru lucruri) despre punctajele clasei.

💡 Ai nevoie de un indiciu? ►

Gandeste-te ce intrebari pui de fapt dupa fiecare test: cat a fost media clasei, care e cel mai mic si cel mai mare punctaj, cati elevi au trecut de un prag, cine este sub prag. Fiecare dintre ele are in foaia de calcul o functie care o raspunde singura si care se actualizeaza cand corectezi un punctaj gresit.

1

1. Foaia de calcul — structura si navigare

Exemplu: punctajele clasei a III-a la o proba de evaluare

Ai corectat lucrarile si vrei sa treci punctajele in calculator. Le asezi asa:

CelulaContinutRol
A1Nume si prenumeAntet — text
B1Punctaj (0-100)Antet — text
A2Andrei M.Data — text
B286Data — numar
A3Bianca P.Data — text
B354Data — numar

Punctajul lui Andrei sta in B2: coloana B, randul 2. Aceasta este adresa lui si nu se schimba nici daca ii colorezi celula, nici daca latesti coloana.

O foaie de calcul (spreadsheet) este un tabel format din coloane notate cu litere (A, B, C...) si randuri notate cu numere (1, 2, 3...). Intersectia dintre o coloana si un rand se numeste celula si are o adresa unica, formata din litera coloanei si numarul randului.

Fisierul intreg se numeste registru de calcul (workbook) si poate contine mai multe foi (Sheet1, Sheet2...), fiecare cu tabelul ei. Aplicatiile uzuale sunt Microsoft Excel (extensia .xlsx) si LibreOffice Calc (extensiile .ods si .xlsx). Ambele sunt acceptate la proba D.

Regula de aur a tabelului de lucru: primul rand contine antetele (cu unitatea de masura sau intervalul, ca in „Punctaj (0-100)”), iar datele incep de la randul 2. Nu amesteca text si numere in aceeasi coloana de date: daca scrii absent in coloana punctajelor, functiile de calcul vor sari peste acea celula si media va fi calculata pe alt numar de elevi decat crezi.
Navigare rapida, utila cand ai 26 de randuri si putin timp: Ctrl+Home te duce in A1; Ctrl+End te duce la ultima celula cu date din foaie; Ctrl plus o sageata sare la capatul blocului de date pe acea directie; F5 deschide caseta Go To, unde scrii direct adresa (de exemplu B27) si ajungi acolo.
2

2. Formule, operatori si referinte

Exemplu: punctajul ponderat la evaluarea de sfarsit de semestru

Proba scrisa intra in nota finala cu ponderea 0,6, valoare trecuta o singura data in F1. Punctajele brute sunt in B2:B21, iar in coloana C vrei punctajul ponderat.

CelulaFormula scrisaCe se intampla cand copiezi in jos
C2=B2*$F$1B2 devine B3, B4... (referinta relativa), iar $F$1 ramane $F$1 (referinta absoluta)
C3=B3*$F$1 (rezultat al copierii)Corect: fiecare rand ia punctajul sau si il inmulteste cu aceeasi pondere
C3=B3*F2 (daca uiti $)Gresit: cauta ponderea in F2, care e goala, si rezultatul iese 0
Orice formula incepe cu semnul =. Operatorii aritmetici sunt +, -, *, / si ^ (ridicare la putere), iar parantezele rotunde schimba ordinea operatiilor exact ca la matematica.

Referinta relativa (B2) se ajusteaza automat cand copiezi formula pe alt rand sau pe alta coloana. Referinta absoluta ($F$1) ramane fixa oriunde ai copia formula. Semnul $ blocheaza ceea ce sta imediat dupa el: $F blocheaza coloana, F$1 blocheaza randul.

Intervalul de celule se scrie cu doua puncte: B2:B21 inseamna toate celulele de la B2 pana la B21 inclusiv. Il poti selecta cu mouse-ul sau cu Shift plus sagetile.

Cum pui semnul $ fara sa il tastezi: in timp ce scrii formula, dupa ce ai dat clic pe celula F1, apesi tasta F4. Excel si LibreOffice Calc adauga singure semnele si rotesc prin variante la fiecare apasare: F1 → $F$1 → F$1 → $F1 → inapoi la F1.
3

3. Functii esentiale la proba D

Exemplu: statistica unei probe de evaluare (punctaje in B2:B25)
FunctieCum se scrieCe calculeazaCe afli despre clasa
SUM=SUM(B2:B25)Suma valorilor din intervalTotalul punctelor acumulate de clasa
AVERAGE=AVERAGE(B2:B25)Media aritmeticaPunctajul mediu al clasei la proba
MIN=MIN(B2:B25)Cea mai mica valoareCel mai slab rezultat, punctul de pornire pentru sprijin
MAX=MAX(B2:B25)Cea mai mare valoareCel mai bun rezultat obtinut la proba
COUNT=COUNT(B2:B25)Cate celule contin valori numericeCati elevi au fost prezenti si au primit punctaj
COUNTIF=COUNTIF(B2:B25;">80")Cate celule respecta criteriulCati elevi au depasit pragul de 80 de puncte
Functiile sunt formule gata facute. Se scriu cu numele functiei urmat de argumente intre paranteze: =FUNCTIE(argument1;argument2).

Atentie la separator: in Excel cu interfata romaneasca si in LibreOffice Calc, argumentele se despart cu ; (punct si virgula); in versiunile cu interfata engleza se foloseste , (virgula). La proba D scrie separatorul pe care il accepta calculatorul din sala — daca formula da eroare de sintaxa, incearca celalalt separator.

Criteriul din COUNTIF se scrie ca text, intre ghilimele: ">80", "<45", "FB".

Functia IF — de la punctaj la calificativ

La clasele I-IV rezultatele se exprima prin calificative, nu prin note. Daca ai punctajul in B2 si folosesti pragurile stabilite prin descriptorii de performanta ai probei tale (aici: 90, 70, 45), transformarea se face automat cu IF-uri imbricate:

// scris in C2, apoi copiat in jos pana la C25 =IF(B2>=90;"FB";IF(B2>=70;"B";IF(B2>=45;"S";"I"))) // se citeste asa: daca punctajul e cel putin 90 -> FB; // altfel, daca e cel putin 70 -> B; // altfel, daca e cel putin 45 -> S; // altfel -> I

Cate elevi au luat FB afli imediat cu =COUNTIF(C2:C25;"FB").

Ordinea conditiilor din IF conteaza. Conditiile se verifica de la stanga la dreapta si se opresc la prima care e adevarata. Daca incepi cu B2>=45, un punctaj de 95 va iesi „S”, pentru ca este si el mai mare decat 45, iar formula se opreste acolo. Scrie intotdeauna pragurile de la cel mai mare spre cel mai mic.
4

4. Diagrame — ce tip alegi si cum o construiesti

Exemplu: aceleasi date, trei intrebari diferite
Ce vrei sa aratiTipul potrivitDe ce
Ce parte din clasa a luat FB, B, S, ICirculara (Pie)Cele patru grupe formeaza impreuna intreaga clasa
Cum a evoluat media clasei la cele 5 probe din semestruLinie (Line)Probele sunt asezate in ordine cronologica; se vede trendul
Punctajul mediu la citire fata de cel la scriere si calculColoane (Column)Sunt categorii distincte, comparate intre ele
Legatura dintre orele de lectura acasa si punctajul obtinutXY (Scatter)Doua marimi masurate independent pentru fiecare elev
O diagrama (grafic) transforma datele numerice intr-o imagine. Tipul ales nu este o chestiune de gust: un tip nepotrivit face datele sa spuna altceva decat spun in realitate.
Pasii de creare, in Excel si in LibreOffice Calc
  1. Selecteaza datele impreuna cu antetele — de exemplu A1:B5 pentru coloana cu calificativele si coloana cu numarul de elevi. Antetele devin automat etichete si titlu de serie.
  2. Insereaza diagrama: in Excel, fila Insert → grupul Charts → tipul dorit; in LibreOffice Calc, meniul Insert → Chart si apoi asistentul in patru pasi.
  3. Adauga titlul diagramei — formuleaza-l ca o propozitie clara: „Repartitia calificativelor la evaluarea finala”, nu „Grafic 1”.
  4. Adauga etichetele axelor la graficele cu axe (linie, coloane, XY): ce marime si ce unitate se afla pe fiecare axa.
  5. Verifica legenda: daca ai o singura serie de date, legenda nu ajuta cu nimic si o poti scoate; daca ai mai multe serii, legenda este obligatorie.
Cand NU folosesti diagrama circulara: daca valorile nu formeaza impreuna un intreg. Punctajele individuale ale celor 26 de elevi nu se aduna intr-un „total al clasei” cu sens, deci un grafic circular al lor nu inseamna nimic. Pentru ele foloseste coloane. De asemenea, peste 6-7 sectoare graficul circular devine ilizibil.
5

5. Sortare, filtrare si formatare

Exemplu: aceeasi lista de 26 de elevi, trei operatii diferite
OperatiaCe face cu randurileLa ce o folosesti tu
SortareLe reordoneaza; raman toate vizibileSa obtii lista in ordine alfabetica pentru catalog
FiltrareLe ascunde temporar pe cele care nu respecta criteriulSa vezi doar elevii care au nevoie de plan de sprijin
Formatare conditionataNu le misca; doar coloreaza celulele dupa o regulaSa sara in ochi punctajele sub prag, cu toata clasa vizibila
Sortarea rearanjeaza randurile dupa valorile dintr-o coloana. Filtrarea afiseaza doar randurile care indeplinesc un criteriu, ascunzandu-le temporar pe celelalte. Formatarea conditionata aplica automat o culoare sau un stil celulelor care respecta o regula.
Pasii, in Excel
  1. Sortare: clic intr-o celula oarecare din tabel (nu selecta o singura coloana, altfel rupi corespondenta nume-punctaj) → fila Data → Sort → alegi coloana si ordinea. Bifeaza My data has headers ca sa nu fie sortat si randul de antete. Poti adauga un al doilea nivel: intai dupa punctaj descrescator, apoi, la punctaje egale, dupa nume alfabetic.
  2. Filtrare: clic in tabel → fila Data → Filter. Apar sagetile in randul de antete. Clic pe sageata coloanei Punctaj → Number Filters → Less Than → scrii 45 → OK. Ca sa revii la lista intreaga: Data → Clear.
  3. Formatare conditionata: selectezi B2:B27 → fila Home → Conditional Formatting → Highlight Cells Rules → Less Than → 45 → alegi culoarea. Celulele se coloreaza singure si se actualizeaza daca modifici un punctaj.
  4. Numarul de zecimale: selectezi celulele cu medii → Ctrl+1 (Format Cells) → categoria Number → scrii 2 la Decimal places. Mai rapid: butoanele Increase Decimal / Decrease Decimal din fila Home.
Formatarea schimba doar afisarea, nu valoarea. Daca media calculata este 72,4666 si o afisezi cu 2 zecimale, pe ecran vezi 72,47, dar celula pastreaza in continuare valoarea intreaga, iar calculele urmatoare o folosesc pe aceea. La proba D, cand se cere „afisati cu doua zecimale”, se cere exact aceasta formatare, nu rotunjirea valorii.
6

6. Flux complet — de la date brute la raport

La proba D primesti un fisier cu date (sau il completezi tu) si o lista de cerinte numerotate. Rezolvarea nu este creativa: exista o ordine care te fereste de blocaje si de refacut munca.
Subiect model — evaluarea la lectura, clasa a III-a

Cerinta: in lectura.xlsx, coloana A contine numele celor 20 de elevi, iar coloana B punctajele obtinute (0-100). Calculati media, punctajul minim si punctajul maxim; afisati media cu doua zecimale; in coloana C acordati calificativul (FB / B / S / I); numarati cati elevi au luat FB; realizati o diagrama circulara a repartitiei calificativelor; sortati lista descrescator dupa punctaj; salvati fisierul.

PasActiuneFormula sau meniu
1Salvezi fisierul cu numele cerut, inainte de oriceCtrl+S → lectura.xlsx
2Media clasei, intr-o celula libera (ex. E1)=AVERAGE(B2:B21)
3Punctajul minim si cel maxim (E2 si E3)=MIN(B2:B21) si =MAX(B2:B21)
4Doua zecimale pentru medieSelectezi E1 → Ctrl+1 → Number → 2 zecimale
5Calificativul, in C2, copiat pana la C21=IF(B2>=90;"FB";IF(B2>=70;"B";IF(B2>=45;"S";"I")))
6Cati elevi au luat FB (in E4)=COUNTIF(C2:C21;"FB")
7Tabelul mic de sinteza pentru diagrama (ex. G1:H5)Calificativ / Numar elevi, cu =COUNTIF(C$2:C$21;G2) copiat in jos
8Diagrama circulara pe tabelul de sintezaSelectezi G1:H5 → Insert → Chart → Pie → adaugi titlul
9Sortare descrescatoare dupa punctajClic in tabel → Data → Sort → Punctaj → Largest to Smallest
10Salvezi din nou, la finalCtrl+S
Greseli frecvente la proba D si remediul lor:

Formula ramane afisata ca text — ai uitat semnul = la inceput, sau celula avea formatul Text; pune formatul General si rescrie formula.

Eroarea #DIV/0! la medie — intervalul selectat nu contine nicio valoare numerica; verifica daca punctajele au intrat ca numere (numerele se aliniaza singure la dreapta, textul la stanga).

Formula copiata da rezultate zero — ai folosit referinta relativa acolo unde trebuia una absoluta; pune $ pe celula fixa cu F4.

Numele s-au amestecat fata de punctaje dupa sortare — ai selectat o singura coloana inainte de sortare; anuleaza cu Ctrl+Z, da clic intr-o singura celula din tabel si sorteaza din nou.

Diagrama arata categorii numite Series1, Series2 — nu ai inclus randul de antete in selectie.

Exercitii practice

Exercitiul 1 (Nivel minim) — Statistica unei probe scurte

Intr-o foaie de calcul noua, scrie in A1 antetul Punctaj (0-100) si introdu in A2:A8 punctajele a sapte elevi: 78, 45, 92, 61, 38, 85, 70. In C1 scrie antetul Indicator, iar in D1 antetul Valoare. Calculeaza in coloana D, cu formule (nu cu calculatorul de buzunar): totalul punctelor, media, punctajul minim, punctajul maxim si numarul de elevi cu punctaj. Afiseaza media cu doua zecimale. Salveaza fisierul cu numele proba_scurta.xlsx.

Vezi rezolvarea

Rezolvare pas cu pas:

  1. In A1 scrii antetul, apoi in A2:A8 cele sapte punctaje, cate unul pe rand. Verifica: numerele trebuie sa se alinieze singure la dreapta — daca stau la stanga, au intrat ca text.
  2. In C2:C6 scrii etichetele: Total, Media, Minim, Maxim, Numar elevi.
  3. In D2 scrii =SUM(A2:A8) → rezultatul este 469.
  4. In D3 scrii =AVERAGE(A2:A8) → rezultatul este 67, adica 469 impartit la 7 (aici media iese exact, fara zecimale).
  5. In D4 scrii =MIN(A2:A8) → 38; in D5 scrii =MAX(A2:A8) → 92.
  6. In D6 scrii =COUNT(A2:A8) → 7.
  7. Selectezi D3 → Ctrl+1 → Number → Decimal places = 2 → pe ecran apare 67,00.
  8. Salvezi cu Ctrl+S, nume proba_scurta.xlsx. Test rapid: schimba punctajul din A3 din 45 in 55 — totalul, media si minimul trebuie sa se actualizeze singure. Daca nu se schimba nimic, ai scris valorile de mana in loc de formule.

Exercitiul 2 (Nivel standard) — De la punctaje la calificative

Creeaza un tabel cu antetele Nume (coloana A) si Punctaj (coloana B) si introdu zece elevi cu punctajele: 93, 68, 45, 100, 72, 39, 81, 55, 90, 47. Rezolva: (a) calculeaza media, minimul si maximul, cu media afisata cu doua zecimale; (b) in coloana C acorda calificativul cu o formula IF imbricata, folosind pragurile 90 (FB), 70 (B), 45 (S), sub 45 (I); (c) numara cati elevi au primit FB si cati au primit I; (d) coloreaza automat, cu formatare conditionata, punctajele mai mici decat 45.

Vezi rezolvarea

Rezolvare pas cu pas:

  1. (a) Datele intra in A2:B11. In E1 scrii =AVERAGE(B2:B11) → 69 (totalul 690 impartit la 10); in E2 =MIN(B2:B11) → 39; in E3 =MAX(B2:B11) → 100. Selectezi E1 → Ctrl+1 → Number → 2 zecimale → 69,00.
  2. (b) In C2 scrii =IF(B2>=90;"FB";IF(B2>=70;"B";IF(B2>=45;"S";"I"))) si copiezi in jos pana la C11 (dublu clic pe patratelul din coltul dreapta-jos al celulei).
  3. Verificare pe cele zece valori: 93 → FB, 68 → S, 45 → S, 100 → FB, 72 → B, 39 → I, 81 → B, 55 → S, 90 → FB, 47 → S. Observa ca 90 intra la FB, pentru ca pragul e scris cu >=, si ca 45 intra la S din acelasi motiv.
  4. (c) In E4 scrii =COUNTIF(C2:C11;"FB") → 3; in E5 scrii =COUNTIF(C2:C11;"I") → 1. Control: suma tuturor calificativelor numarate trebuie sa dea 10.
  5. (d) Selectezi B2:B11 → Home → Conditional Formatting → Highlight Cells Rules → Less Than → scrii 45 → alegi umplerea rosie → OK. Se coloreaza doar celula cu 39.
  6. Capcana de evitat: daca scrii IF-ul incepand cu pragul mic (=IF(B2>=45;"S";...)), toti elevii buni ies „S”, pentru ca prima conditie adevarata opreste formula.

Exercitiul 3 (Nivel performanta) — Progresul la citire, pe doua grupe

Construieste un tabel al unei activitati de sprijin la citire: coloana A = saptamana (1, 2, 3, 4, 5, 6), coloana B = numarul mediu de cuvinte citite corect pe minut de grupa care lucreaza in perechi, coloana C = acelasi indicator pentru grupa care lucreaza individual. Foloseste valorile: grupa in perechi 42, 47, 53, 58, 66, 71; grupa individual 44, 46, 49, 52, 55, 58. Rezolva: (a) in D2:D7 calculeaza diferenta dintre grupe; (b) calculeaza media, minimul si maximul pentru fiecare grupa, cu doua zecimale; (c) in E2:E7 calculeaza cresterea fata de saptamana 1 a grupei in perechi, in procente, folosind o referinta absoluta la B2; (d) realizeaza o diagrama linie cu ambele grupe, cu titlu si etichete de axe; (e) numara in cate saptamani diferenta a depasit 5 cuvinte pe minut; (f) salveaza fisierul ca progres_citire.xlsx.

Vezi rezolvarea

Rezolvare pas cu pas:

  1. Antete in A1:C1: Saptamana, Perechi (cuv./min), Individual (cuv./min). Datele intra in A2:C7.
  2. (a) In D1 scrii antetul Diferenta, in D2 scrii =B2-C2 si copiezi pana la D7. Rezultatele: -2, 1, 4, 6, 11, 13.
  3. (b) In G1 scrii =AVERAGE(B2:B7) → 56,17 (afisat cu 2 zecimale; valoarea exacta este 337 impartit la 6). In G2 =MIN(B2:B7) → 42, in G3 =MAX(B2:B7) → 71. Repeti pentru coloana C: media 50,67 (304 impartit la 6), minim 44, maxim 58. Selectezi celulele cu medii → Ctrl+1 → 2 zecimale.
  4. (c) In E1 scrii antetul Crestere (%), in E2 scrii =(B2-$B$2)/$B$2*100 si copiezi pana la E7. Semnul $ este obligatoriu: fara el, formula ar compara fiecare saptamana cu saptamana dinaintea ei, nu cu punctul de plecare. Rezultate rotunjite: 0; 11,90; 26,19; 38,10; 57,14; 69,05.
  5. (d) Selectezi A1:C7 → Insert → Chart → Line. Titlu: „Evolutia vitezei de citire pe sase saptamani”. Axa orizontala: Saptamana; axa verticala: Cuvinte citite corect pe minut. Legenda ramane afisata, pentru ca sunt doua serii.
  6. (e) In G4 scrii =COUNTIF(D2:D7;">5") → 3 (saptamanile 4, 5 si 6, cu diferentele 6, 11 si 13). Atentie: criteriul ">5" nu include valoarea 5; daca ar fi cerut „cel putin 5”, criteriul ar fi ">=5".
  7. (f) Ctrl+S → progres_citire.xlsx.
  8. Criterii de reusita: cele sase diferente calculate cu formula, nu scrise de mana / mediile afisate cu exact doua zecimale / coloana de crestere ancorata pe B2 (verifica: dublu clic pe E5 trebuie sa arate =(B5-$B$2)/$B$2*100) / graficul are titlu si ambele axe etichetate / numaratoarea facuta cu COUNTIF, nu numarand cu ochiul.

Ce ai invatat astazi

  • Celula se identifica prin adresa ei (litera coloanei plus numarul randului), antetele stau pe primul rand, iar datele incep de la randul 2
  • Orice formula incepe cu semnul =; referinta relativa (B2) se muta la copiere, cea absoluta ($F$1) ramane fixa — comutarea se face cu tasta F4
  • Statistica unei probe se face cu SUM, AVERAGE, MIN, MAX si COUNT, iar numararea conditionata cu COUNTIF, care primeste interval si criteriu
  • IF-urile imbricate transforma punctajul in calificativ, cu pragurile scrise de la cel mai mare spre cel mai mic
  • Tipul diagramei se alege dupa intrebare: circulara pentru parti dintr-un intreg, linie pentru evolutie in timp, coloane pentru comparatii intre categorii
  • Sortarea reordoneaza, filtrarea ascunde temporar, formatarea conditionata doar coloreaza — niciuna nu sterge date; formatarea cu doua zecimale schimba afisarea, nu valoarea

Vrei mai mult?

Provocare: Construieste dintr-o singura formula grila de citire pe care o folosesti la evaluarea fluentei. In randul 1, de la B1 la F1, scrie ritmuri de citire: 40, 60, 80, 100, 120 (cuvinte pe minut). In coloana A, de la A2 la A6, scrie durate de citire: 1, 2, 3, 5, 10 (minute). In B2 scrie =$A2*B$1 si trage-o intai spre dreapta pana la F2, apoi in jos pana la randul 6. Iti iese tabelul "cate cuvinte citeste un elev in atat timp, la atat ritm": toate cele 25 de celule ies corecte dintr-o singura formula scrisa o data. Verifica: dublu-click pe D4 trebuie sa arate =$A4*D$1, adica 3 minute x 80 de cuvinte pe minut = 240 de cuvinte, nu =$A2*B$1.

De ce? Aici fiecare adresa are UN singur $, nu doua. Ce blocheaza de fapt semnul $: celula intreaga, sau doar partea scrisa imediat dupa el? Si de ce, daca pui $ in ambele locuri ($A$2 si $B$1), grila iese gresita, desi "absolut" pare mereu mai sigur decat "relativ"?

Deschidere: Intr-o situatie a clasei pe care o refolosesti de la o evaluare la alta, celula-prag nu ramane $E$2: i se da un NUME. Scrii pragul de sprijin (45) in E2, selectezi celula, scrii prag_sprijin in caseta din stanga barei de formule (Name Box) si apesi Enter; de atunci formula se poate scrie =IF(B2<prag_sprijin;"Plan de sprijin";"Fara sprijin"). Numele definite se comporta implicit ca referinte absolute, deci formula ramane corecta la copiere, iar cine deschide fisierul peste un an intelege ce inseamna pragul. Numele se vad si se modifica in Excel din fila Formulas, butonul Name Manager.

Urmatoarea lectie

Continua cu Prezentari electronice si Internet / Comunicare — cum structurezi o prezentare profesionala si cum folosesti eficient instrumentele web.

Continua →