1. De ce avem nevoie de stocare permanenta
Repeti la pian si inregistrezi in laptop. Dupa 40 de minute ai o varianta buna. Nu apesi Salvare, iti trebuie o pauza, si intre timp se ia curentul. Cand pornesti din nou laptopul, programul de inregistrare se deschide gol: cele 40 de minute nu mai exista nicaieri.
Alta zi, aceeasi repetitie, dar de data asta apesi Salvare si scrii recital_pian_v1.wav. Se ia curentul din nou. Repornesti si fisierul este acolo, intreg.
Memoria de lucru (RAM) este volatila: isi pastreaza continutul doar cat timp primeste curent. Acolo stau datele cu care lucrezi acum.
Mediile de stocare (HDD, SSD, disc optic, card, stick) sunt nevolatile: pastreaza informatia si dupa ce alimentarea dispare. Acolo ajung datele cand salvezi.
RAM-ul este masa de lucru: acolo ai deschise culorile, schitele si pensulele, dar la sfarsitul orei masa se strange complet. Stocarea permanenta este mapa in care pui lucrarea terminata: ramane acolo si maine, si peste un an. A salva inseamna a muta lucrarea de pe masa in mapa.
Greseala frecventa: "am lucrarea in program, deci e salvata". Nu. Cat timp titlul ferestrei arata modificari nesalvate, lucrarea exista doar in RAM. Salvarea automata a unor aplicatii ajuta, dar nu e o garantie si nu inlocuieste apasarea pe Salvare.
2. HDD — discul magnetic care se invarte
Discul extern de 2 TB din dulapul cabinetului de arte, pe care sunt filmarile spectacolelor din ultimii sase ani. Il pornesti si auzi un zumzet usor si mici pocnituri: sunt piese care se misca inauntru. Copiezi de pe el un fisier video mare si merge binisor; deschizi in schimb un folder cu 3000 de fotografii si listarea se face incet, poza cu poza.
Capacitatea — cat incape, in GB sau TB. HDD-urile uzuale de astazi merg de la 1 TB in sus si sunt cele mai ieftine pe terabyte dintre toate mediile din lectie.
Viteza de rotatie — 5400 rpm (mai lent, mai silentios, mai putin consum) sau 7200 rpm (mai rapid, folosit in desktop). Cu cat platanul se roteste mai repede, cu atat asteptarea pana ajunge sectorul dorit sub cap este mai scurta.
Timpul de acces — cateva milisecunde, pentru ca include si rotatia, si deplasarea bratului. Este parametrul care se simte cel mai tare la multe fisiere mici.
Viteza de transfer secvential — de ordinul a 100-200 MB/s la modelele moderne de 3,5 inchi, cand se citeste un fisier mare, scris compact.
Memoria cache a unitatii (cativa zeci de MB) — o zona rapida in care unitatea tine temporar datele cerute des.
Interfata — de obicei SATA in interiorul calculatorului, sau USB la un disc extern.
| Avantaje HDD | Dezavantaje HDD |
|---|---|
| Cel mai mic pret pe terabyte | Cel mai lent dintre mediile interne |
| Capacitati mari, potrivite pentru arhive de video | Piese in miscare: o cadere il poate distruge, mai ales in functionare |
| Se rescrie de foarte multe ori, fara limita practica de uzura a celulelor | Face zgomot, se incalzeste, consuma mai mult curent |
| Cand se strica, deseori da semne (zgomote, erori) inainte de a ceda | Timp de acces mare: se simte la mii de fisiere mici |
Ca arhiva: filmarile spectacolelor din anii trecuti, scanurile de mare rezolutie, sesiunile audio incheiate. Adica exact datele mari, la care nu ai nevoie sa ajungi in fiecare zi, dar pe care nu ai voie sa le pierzi.
3. SSD — memorie flash, fara nicio piesa in miscare
Doua laptopuri identice ca procesor si RAM, unul cu HDD si unul cu SSD. Pe primul, Windows porneste in aproape un minut si programul de editare foto se deschide cat numeri pana la douazeci. Pe al doilea, aceleasi doua lucruri se intampla in cateva secunde. Nu procesorul face diferenta, ci mediul de pe care se citesc miile de fisiere mici ale sistemului si ale programului.
Interfata — parametrul care conteaza cel mai mult si de care elevii uita cel mai des. Un SSD pe interfata SATA este limitat la aproximativ 550 MB/s, pentru ca atat permite magistrala. Un SSD NVMe, conectat pe liniile PCI Express, ajunge la mii de MB/s. Acelasi tip de memorie flash, viteze de cateva ori diferite, doar din cauza drumului pe care circula datele.
Timpul de acces — sub o milisecunda, adica de zeci de ori mai mic decat la HDD. De aici vine senzatia de calculator "instant".
Vitezele de citire si de scriere — se dau separat, iar scrierea este de regula mai lenta decat citirea.
IOPS (operatii de intrare/iesire pe secunda) — cate cereri mici poate rezolva intr-o secunda. Acesta este numarul care explica de ce sistemul de operare zboara pe SSD.
Durabilitatea — celulele flash suporta un numar limitat de cicluri de scriere. Producatorii publica valoarea TBW (terabytes written): cati terabytes poti scrie in total pe unitate in perioada de garantie. Pentru un elev care scrie cateva zeci de GB pe luna, limita este departe.
| Avantaje SSD | Dezavantaje SSD |
|---|---|
| De departe cel mai rapid, la citire si la scriere | Mai scump pe terabyte decat un HDD |
| Rezistent la socuri si vibratii: nu are piese mobile | Celulele au un numar limitat de cicluri de scriere |
| Silentios, consum mic, deci si autonomie mai buna pe laptop | Cand cedeaza, o face de multe ori brusc, fara semne dinainte |
| Timp de acces foarte mic, ideal pentru mii de fisiere mici | Nu e cea mai potrivita alegere pentru arhivare pe raft, ani intregi, nealimentat |
Pentru sistemul de operare, programe si proiectele in lucru: sesiunea de montaj video la care lucrezi saptamana asta, fisierul cu straturi al afisului, proiectul audio deschis zilnic. Regula pe care o vei intalni tot timpul in laboratoare: SSD pentru sistem si pentru lucru, HDD pentru arhiva.
4. Medii optice — CD, DVD, Blu-ray
In fonoteca scolii sunt rafturi de CD-uri cu inregistrari de la serbari si concursuri din anii 2000. Discurile se citesc si azi, desi nimeni nu le-a alimentat cu curent niciodata. In schimb, ca sa le asculti, ai avut nevoie de un laptop mai vechi: pe cel nou nu mai exista unitate optica.
| Tip | Capacitate pe un strat | Culoarea laserului |
|---|---|---|
| CD | aproximativ 700 MB | infrarosu (780 nm) |
| DVD | 4,7 GB (8,5 GB pe doua straturi) | rosu (650 nm) |
| Blu-ray | 25 GB (50 GB pe doua straturi) | albastru-violet (405 nm) |
-ROM (de exemplu CD-ROM) — scris din fabrica, doar de citit. Asa vin discurile cumparate.
-R (CD-R, DVD-R) — il inscriptionezi tu, o singura data. Dupa finalizare, continutul nu mai poate fi schimbat.
-RW (CD-RW, DVD-RW) — reinscriptibil: continutul poate fi sters si scris din nou, de un numar limitat de ori.
| Avantaje medii optice | Dezavantaje medii optice |
|---|---|
| Pret foarte mic pe disc | Capacitate mica fata de orice alt mediu actual |
| Un disc -R nu mai poate fi modificat sau sters din greseala | Viteze mici de citire si mai ales de scriere |
| Nu au nevoie de curent ca sa pastreze datele | Se zgarie, se indoaie, iar stratul se poate degrada in timp |
| Obiect fizic, usor de predat, semnat si etichetat | Majoritatea laptopurilor noi nu mai au unitate optica |
Cand trebuie sa predai ceva fizic si neschimbabil: dosarul unui concurs care cere materialul pe disc, o inregistrare care insoteste o cerere oficiala, o copie pusa in arhiva scolii. Nu il folosi pentru fisierele la care lucrezi zilnic.
5. Carduri de memorie si memorie flash portabila
Filmezi spectacolul de sfarsit de an. Dupa sapte minute, camera se opreste singura si afiseaza o eroare. Cardul avea capacitate berechet, dar era unul vechi, lent: nu reusea sa scrie continuu fluxul de date pe care il producea camera. Cu un card marcat pentru viteza sustinuta, aceeasi camera filmeaza pana se umple.
Familii dupa capacitate: SD (pana la 2 GB), SDHC (de la 4 la 32 GB), SDXC (peste 32 GB, pana la 2 TB). Un aparat vechi poate sa nu recunoasca un card dintr-o familie mai noua.
Formate fizice: SD (cel mare, cat o cutie de chibrituri turtita) si microSD (cat o unghie), care intra intr-un card SD printr-un adaptor.
Marcaje de viteza — toate exprima viteza minima de scriere, cea care conteaza la filmare: Class 10 = cel putin 10 MB/s; U1 = cel putin 10 MB/s, U3 = cel putin 30 MB/s; V10 / V30 / V60 / V90 = cel putin 10 / 30 / 60 / 90 MB/s sustinut.
Comutatorul de blocare de pe latura cardului SD mare: impins in jos, cardul devine doar-citire si aparatele refuza sa scrie pe el. Util cand duci cardul cu filmarea la montaj.
Este cel mai comod mediu de transport: se conecteaza in orice port, e recunoscut fara instalare si merge pe orice sistem de operare. In schimb vitezele reale variaza enorm de la un model la altul, si aproape intotdeauna scrierea e mult mai lenta decat citirea.
Scoaterea in siguranta conteaza: sistemul de operare poate avea inca date nescrise, tinute temporar in memorie. In Windows: pictograma Eliminarea in siguranta a hardware-ului din bara de sistem, apoi numele dispozitivului. In Ubuntu: butonul de scoatere de langa numele unitatii, in fereastra de fisiere. Abia cand apare confirmarea, scoti stickul din port.
| Avantaje carduri si stick-uri | Dezavantaje carduri si stick-uri |
|---|---|
| Foarte portabile, usoare, fara alimentare proprie | Se pierd si se rup foarte usor, tocmai fiindca sunt mici |
| Recunoscute imediat, fara programe suplimentare | Viteze mult mai mici decat un SSD intern |
| Singura solutie pentru aparate foto, camere si reportofoane | Contactele si carcasa se uzeaza la introduceri repetate |
| Pret mic la capacitati moderate | Exista pe piata carduri contrafacute, cu capacitate reala mai mica |
Greseala frecventa: a folosi cardul din aparat pe post de arhiva. Cardul este locul unde se nasc datele, nu locul unde stau. Regula de atelier: dupa fiecare filmare sau sesiune foto, materialul se copiaza pe calculator si abia apoi se formateaza cardul.
6. Parametrii performantei si cum ii verifici pe calculator
Doua operatii, pe acelasi calculator. Copiezi un singur fisier video de 8 GB: dureaza cateva zeci de secunde si bara de progres urca uniform. Copiezi apoi un folder cu 3000 de fotografii, tot 8 GB in total: dureaza de cateva ori mai mult si bara sare in salturi. Aceeasi cantitate de date, alt timp — pentru ca cei doi parametri care conteaza nu sunt aceiasi.
| Parametru | Ce masoara | Cand il simti |
|---|---|---|
| Capacitate (GB, TB) | Cat incape in total | Cand nu mai poti salva nimic |
| Transfer secvential (MB/s) | Cat de repede curg datele scrise compact | Un fisier mare: video, WAV, scan de mare rezolutie |
| Timp de acces (ms, microsecunde) | Cat asteapta unitatea pana gaseste ce i-ai cerut | Mii de fisiere mici, pornirea sistemului |
| IOPS | Cate cereri mici rezolva intr-o secunda | Cand ruleaza mai multe programe deodata |
| Interfata (SATA, NVMe, USB 2.0/3.x) | Latimea drumului pe care circula datele | Un SSD rapid legat prost ramane lent |
| Memorie cache | Zona rapida de tampon a unitatii | La scrieri repetate pe aceleasi zone |
| Durabilitate (TBW, rezistenta la socuri) | Cat rezista in timp si la lovituri | Peste ani, sau cand scapi discul pe jos |
Spatiul liber: deschide Explorer de fisiere (Windows + E), apoi Acest PC. Sub fiecare unitate scrie cat spatiu liber a ramas din total. Clic dreapta pe unitate, apoi Proprietati, iti arata acelasi lucru mai detaliat.
SSD sau HDD: scrie in Start Defragmentare si optimizare unitati si deschide unealta (fereastra se numeste Optimizare unitati). In coloana Tip media vei citi "Unitate cu stare solida" pentru SSD sau "Unitate hard disk" pentru HDD.
Cat de ocupat e discul acum: Ctrl + Shift + Esc deschide Managerul de activitati; fila Performanta, sectiunea Disc, arata in timp real vitezele de citire si de scriere.
Spatiul liber: deschide aplicatia Discuri (Disks) din lista de aplicatii si selecteaza unitatea; sau, in Terminal, comanda df -h listeaza partitiile cu spatiul folosit si cel liber.
SSD sau HDD: aplicatia Discuri arata modelul si dimensiunea fiecarei unitati. In Terminal, comanda lsblk -d -o NAME,ROTA,SIZE,MODEL afiseaza o coloana ROTA: valoarea 1 inseamna unitate rotativa (HDD), valoarea 0 inseamna nerotativa (SSD). Atentie: pentru discurile legate prin USB, aceasta valoare poate fi raportata gresit, asa ca verifica si modelul.
Diferenta principala fata de Windows: in Ubuntu aceleasi informatii se pot obtine si grafic, si din linia de comanda, in timp ce in Windows drumul obisnuit este cel grafic.
7. Recapitulare — tot ce ai invatat astazi
| Mediu | Tehnologie | Punctul forte | Punctul slab | Il folosesti pentru |
|---|---|---|---|---|
| HDD | magnetica, platane rotative | cel mai ieftin pe terabyte | lent, fragil la socuri | arhiva de spectacole si scanuri |
| SSD | flash, fara piese mobile | cel mai rapid | mai scump, cicluri de scriere limitate | sistem, programe, proiecte in lucru |
| Disc optic | optica, laser | disc -R imposibil de modificat | capacitate mica, se zgarie | copie fizica predata unui juriu |
| Card de memorie | flash | intra in aparate foto si camere | se pierde usor, viteza variabila | captura la fata locului |
| Stick USB | flash | merge in orice port, oriunde | nesigur ca depozit unic | transportul unui fisier |
1. RAM-ul este volatil, mediile de stocare nu sunt: pana nu salvezi, lucrarea nu exista in afara curentului electric.
2. Diferenta de viteza dintre HDD si SSD vine din mecanica: unul cauta datele miscand piese, celalalt le gaseste electronic.
3. Parametrii nu conteaza toti la fel: la fisiere mari conteaza transferul secvential, la fisiere multe si mici conteaza timpul de acces si IOPS, iar interfata poate anula orice avantaj.
4. O singura copie nu e o arhiva. Doua copii, pe suporturi fizice diferite, sunt minimul pentru o lucrare la care tii.